Experții în energie plătiți mai prost decât funcționarii?
Pentru a reînvia motorul industrial al țării, este imperativ să se conceapă o arhitectură fiscală prietenosă față de producătorii, să se mobilizeze resurse financiare destinate investițiilor și să se implementeze măsuri structurale capabile să coboare prețul energiei. Acestea au fost axele principale ale discursului ținut de Florin Zaharia, secretar de stat în portofoliul Ministerului Finanțelor, în cadrul evenimentului dedicat viitorului industrial al României, organizat de CursDeGuvernare.
Oficialul a subliniat că sectorul manufacturier a înregistrat o scădere de 3,7% în primele șapte luni, în timp ce deficitul comercial a depășit suma de 22 de miliarde de euro în primele opt luni, o situație agravată de dependența excesivă a exporturilor de industria auto și de echipamentele de transport.
Zaharia a subliniat că controlul strict al deficitului bugetar este cheia pentru reducerea costurilor de finanțare și pentru asigurarea unui mediu propice investițiilor. În acest context, au fost prezentate o serie de măsuri concrete: eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, cu intrare în vigoare la 1 ianuarie, facilități fiscale pentru profitul reinvestit și posibilitatea amortizării accelerate a mașinilor și echipamentelor de producție.
De asemenea, guvernul a lansat două scheme de sprijin pentru industria națională, cu un buget total de 10 miliarde de lei, valabile pe o perioadă de cinci ani.
Prima dintre ele vizează extinderea capacităților de producție pentru a eroda deficitul comercial, în timp ce cea de-a doua, denumită „Deep Tech”, are ca scop conectarea directă a activităților de cercetare cu procesele de fabricație.
În paralel, Banca de Investiții și Dezvoltare a fost capitalizată cu o sumă de 250 de milioane de euro, finanțare provenită din fondurile europene ale PNRR. Secretarul de stat a insistat asupra necesității de a pregăti companiile românești, inclusiv întreprinderile mici și medii, pentru a participa activ în parteneriate și consorții la nivel european.
Cu privire la datoriile statului către furnizorii de energie, Zaharia a recunoscut existența dificultăților în achitarea acestora, precizând că nu poate garanta plata tuturor obligațiilor fie în acest an, fie în anul următor.
În discursul său, oficialul a analizat în profunzime problemele structurale ale economiei, subliniind că reindustrializarea nu este o temă festivă, ci una de maximă urgență, având un impact direct asupra sănătății economiei naționale. A atras atenția asupra modului în care politicile publice recente, inclusiv cele privind salarizarea în sectorul public, au generat o migrație a forței de muncă calificată.
Lipsa unei legi salariale adecvate și neașezarea corectă a remunerărilor a dus la o performanță slabă a instituțiilor de stat, ceea ce a fost un efect direct al alegerilor politice din ultimii ani.
Zaharia a punctat că dacă experții din domeniul energiei sunt plătiți mai prost decât funcționarii unei primării, apar probleme serioase de recrutare și retenție. Această situație, menținută an de an, creează o adevărată hemoragie de talente. De aceea, reforma legii salariale era nu doar necesară, ci esențială pentru a crea o foaie de parcurs clară pentru restructurarea administrației publice, în concordanță cu ținta de deficit bugetar.
În ceea ce privește cifrele macroeconomice prezentate la eveniment, secretarul de stat a menționat că deficitul comercial la opt luni a depășit 22 de miliarde de euro. Doar în sectorul chimic și farmaceutic, într-un singur semestru, s-a înregistrat o diferență de șapte miliarde de euro între importuri și exporturi. Aceste date subliniază de ce reindustrializarea este o problemă structurală profundă.
Aproximativ jumătate din exporturile României se bazează pe un singur pilon – mașinile și echipamentele de transport –, adică exact sectorul care suportă cel mai mare cost energetic pe continent.
Din perspectiva Ministerului Finanțelor, strategia guvernală se axează pe trei direcții fundamentale: o politică fiscală care să nu penalizeze producția, asigurarea capitalului necesar pentru investiții și noi capacități de producție, și o colaborare strânsă cu Ministerul Energiei pentru a reduce costurile energetice. Consolidarea bugetară, la care s-au angajat toate forțele politice din Parlament și Guvern, este condiția sine qua non pentru reindustrializare. Fără un deficit ținut sub control, costurile de împrumut ar sufoca orice plan de investiție, fie public, fie privat. Lipsa acestei consolidări ar strica credibilitatea mediului de investiții în România.
Două scheme de 10 miliarde pentru industriașii!
Pe plan fiscal, livrarea consolidării a permis guvernului să respecte angajamentul de eliminare graduală, dar definitivă, a unor taxe care lovimau exact companiile industriale cu marje subțiri și cicluri lungi de investiții. Această măsură reprezintă primul câștig semnificativ. Al doilea este faptul că, în mijlocul procesului de astringere fiscal-bugetară, s-a reușit să se lanseze pachetul de relansare economică. Ordonanța 8 a introdus posibilitatea de a cumula profitul reinvestit cu amortizarea accelerată a echipamentelor de producție.
Practic, statul a oferit o formă de cofinanțare temporară a fluxului de numerar pentru proiectele investiționale ale anului. De asemenea, s-a introdus o bonificație de 3% pentru cei care sunt bunii platnici ai statului.
În plus, s-au creat două scheme dedicate sectorului industrial, cu un valoare totală de 10 miliarde de lei, valabile pe cinci ani.
Aceste scheme sunt finanțate exclusiv din bugetul de stat prin Ministerul Finanțelor, în cooperare cu Ministerul Economiei și Ministerul Energiei. Prima schemă este deschisă pentru dezvoltarea capacităților de producție care contribuie la reducerea deficitului comercial. Cea de-a doua, cunoscută sub numele Deep Tech, are ca obiectiv să lege cercetarea de producție pentru prima dată într-un cadru integrat.
Se vizează livrarea de proiecte care includ componente de cercetare și inovare, cu scopul de a atinge o poziție competitivă regională superioară.
În acest cadru, se oferă o deductibilitate fiscală de până la 200% pentru activitățile de cercetare legate de investiții în microelectronică, biotehnologie și securitate cibernetică, domenii de mare interes strategic.
În paralel, Banca de Investiții și Dezvoltare a fost capitalizată cu 250 de milioane de euro din fondurile PNRR, fără a afecta deficitul ESA. Această mișcare are ca scop crearea de instrumente financiare pentru mediul privat în anii următori, pentru a sprijini relansarea economică în contextul consolidării.
Referitor la sectorul energetic, Zaharia a menționat că, de când se află la Ministerul Finanțelor, au loc întâlniri trimestriale cu colegii din industria auto. Fără a face menajamente, s-a constatat că România plătește unul dintre cele mai ridicate prețuri ale energiei în Europa, situație agravată de lipsa de predictibilitate a pieței.
Acești doi factori au amplificat decelerația industrială în contextul regional.
În ceea ce privește datoriile statului către furnizorii de energie, Ministerul Finanțelor nu poate promite subvenții generale, o angajare care ar părea paradoxală în timpul unei consolidări bugetare. Totuși, se poate promova investiții și soluții structurale pentru noi capacități de producție. Aici, Ministerul Energiei dispune de alocări semnificative din Fondul pentru Modernizare, bugetate corespunzător. A fost lucrat împreună cu acest minister pentru a finanța în acest an toate proiectele începute în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
De exemplu, două centrale de cogenerare au fost construite la Arad și Constanța folosind fonduri din PNRR.
Deși detaliile tehnice nu sunt cunoscute în profunzime, se estimează că aceste facilități vor produce efecte pozitive, iar ministerul are un portofoliu de proiecte pe care intenționează să le finanțeze împreună cu sectorul privat în viitor.
Încheind cu o notă de optimism privind cele trei piloni prezentați, Zaharia a reiterat importanța critică a livrării consolidării fiscal-bugetare, nu doar pentru stat, ci și pentru mediul privat și cetățeni. Când statul reduce cheltuieli în mod neuniform, creează distorsuni structurale în salarizarea funcționarilor și intervine excesiv în toate sectoarele de cheltuieli bugetare. În final, a fost menționat indicativul Purchasing Managers’ Index, publicat de BCR și S&P, ca un instrument de monitorizare a sănătății economice.