O campanie coordonată sau doar aplicarea legii?
Conflict intern la ANM: acuzații de presiune asupra angajaților care au semnalat nereguli
Tensiunile din interiorul Administrației Naționale de Meteorologie se adâncesc, după ce un control ministerial a scoate la iveală grave probleme legate de gestionarea fondurilor și a achizițiilor. Maria Fodor, șefa unității din Sibiu, o acuză pe directoarea generală Elena Mateescu de tentative de intimidare a personalului care a îndrăznit să vorbească. Într-un interviu acordat publicației Turnul Sfatului, Fodor a explicat că șefa instituției a folosit rețeaua internă pentru a trimite un mesaj cu bătaie lungă.
Experimentăm o situație dificilă, a declarat ea. Pe adresa electronică internă, conducătoarea generală a difuzat o notă despre mine.
Nu a menționat numele meu, dar a identificat funcția pe care o dețin.„ În opinia șefei de la Sibiu, comunicarea a depășit cadrul profesional și a intrat în viața privată: ”Șefa instituției folosește lista instituțională pentru o justificare personală și mută dezbătații de pe aspecte obiective pe aspecte subiective.
Oferă chiar detalii despre viața unei colege, într-o notă care invocă dreptul la intimitate și la corectitudine.
În ultimele săptămâni, Elena Mateescu a reclamat public existența unei „campanii coordonate” îndreptate împotriva sa. Maria Fodor respinge ferm acuzația și susține că nu a făcut decât să comenteze un document oficial și public.
Nu am purtat nicio campanie împotriva unei persoane.
Am vorbit despre o instituție publică, după ce ministerul a publicat, la data de 15 octombrie, o extracție din raportul de control. Documentul nu îmi aparține.
De ce invocă șefa ANM Codul Muncii?
Este public și orice cetățean îl poate consulta, a subliniat Fodor.
Ceea ce o nemulțumește cel mai mult este însă cronologia evenimentilor, aceeași cronologie pe care șefa generală a ținut să o difuzeze colegilor. Datele prezentate ridică semne de întrebare serioase.
Din cronologia trimisă chiar de șefa generală reiese că sesizarea către organele de ordine publică a fost depusă la data de 12 august.
Verificarea ministerială la ANM a început la data de 5 iulie. Este logic să ne întrebăm de ce aceste deficiențe au ajuns la autoritățile de anchetă abia la acea dată.
Și dacă fuseseră deja verificate prin auditul intern, de ce informațiile despre carduri, solicitate de minister, au ajuns atât de târziu: după patru cereri, cu ultima parte de documente abia pe data de 15 septembrie, continuă ea.
Cel mai alarmant aspect din mesajul conducerii pare să fie trimiterea directă la legislația muncii. Directoarea de la Sibiu atrage atenția că angajații care raportează nereguli sunt protejați de lege, iar nota trimisă întregului personal seamănă mai degrabă a mustrare publică.
„Obligația de fidelitate din Codul Muncii nu înseamnă tăcere. Semnalarea deficiențelor dintr-o instituție publică este un drept protejat de Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public. Libertatea de exprimare este garantată de articolul 30 din Constituție. O notă trimisă către întreaga rețea meteo, care menționează articole din Codul Muncii și «organele competente», sună mai degrabă ca un avertisment decât ca un dialog.”
Cum a izbucnit criza de la Ministerul Mediului?
Maria Fodor insistă că nu caută nicio răfuială personală, ci își dorește ca instituția să funcționeze curat.
Cu o vechime de peste 30 de ani în ANM și aflată la conducerea Centrului Meteo Regional Transilvania Sud din Sibiu, ea spune că va merge înainte pe acest drum.
Tot ce mă îngrijorează este ca ANM să funcționeze la vedere, ca personalul din rețea să fie informat și ca răspunderea să fie stabilită de autoritățile competente, nu prin mesaje trimise colegilor.
Până atunci voi continua să pun întrebări, cu documente în mână, pentru că asta datorăm instituției în care lucrăm.
Totul a pornit pe 10 octombrie, atunci când ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a făcut publice concluziile unui control amplu la ANM și a cerut demisia întregii echipe de conducere. Raportul, datat la 9 octombrie, a fost publicat ca extras pe site-ul Ministerului Mediului pe 15 aprilie. pardon, pe 15 octombrie. Verificarea a fost declanșată în urma unei sesizări din luna aprilie și a unui raport depus de un avertizor în interes public în luna mai.
În centrul suspiciunilor se află cele cinci carduri de protocol ale sediului central. Între ianuarie 2023 și iulie 2026, cu acestea s-au cheltuit peste 3 milioane de lei. Cea mai mare felie din sumă — aproape 2,2 milioane de lei — a fost cheltuită de pe cardul unui economist. Pe cel al directorului general figurează sume de circa 20.000 de lei.
Inspectorii au descoperit că printre cumpărăturile din anii 2025 și 2026 s-au numărat haine de firmă, parfumuri, produse de îngrijire, lenjerie, geamuri, încălțăminte cu toc, ceasuri inteligente, dulciuri, aranjamente florale și abonamente la ChatGPT. De asemenea, telefoanele mobile achiziționate în aceeași perioadă au costat aproape 170.000 de lei, deși legea impune o limită maximă de 500 de lei pe aparat.
În plus, pentru nu mai puțin de 90 de deconturi nu existau documente justificative.