Realitatea economică a impus modificări majore!
Indicele de calcul al pensiilor a suferit o transformare majoră, o schimbare structurală care a redefinit modul în care autoritățile evaluează drepturile salariale viitoare ale românilor. În centrul acestei noi abordări se află un parametru esențial, cunoscut sub denumirea de punct de referință, care a preluat rolul fostului „punct de pensie”. Această tranziție a intrat în vigoare începând cu 1 septembrie 2024, urmare a adoptării Legii nr. 360/2023, dedicată reformării sistemului public de pensii.
Scopul acestui demers editorial este de a clarifica noțiunile fundamentale implicate în această ecuație financiară: ce anume constituie punctul de referință, cum se determină punctele de contributivitate și care este rolul punctelor de stabilitate în structurarea finală a sumei lunare pe care o primește pensionarul.
Pentru a înțelege exact cum a fost stabilit nivelul actual al acestui indicator, este necesar să ne întoarcem la mecanismul de calcul inițial descris pe site-ul oficial al Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Autoritatea a explicat că valoarea punctului de referință (VPR) a fost obținută printr-o operație matematică simplă, bazată pe datele istorice. Astfel, s-a luat ca punct de plecare valoarea punctului de pensie de 2.032 de lei, care era valabilă la data de 31 august 2024. Această sumă a fost raportată la durata medie a stagiilor de cotizare impuse de legislațiile anterioare, stabilită la 25 de ani.
Prin împărțirea sumei de 2.032 de lei la 25, rezultatul a fost de 81 de lei, cifra care definește astăzi valoarea unui singur punct de referință.
Legea nouă a prevăzut, de asemenea, un mecanism de actualizare periodică a acestei valori. Conform prevederilor inițiale, începând cu anul 2025, VPR ar fi trebuit să fie ajustat în fiecare an, în luna ianuarie. Ajustarea urma să fie determinată de rata medie anuală a inflației, la care se adăuga 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Acești indicatori, de natură definitivă, sunt comunicați de Institutul Național de Statistică și se referă la anul calendaristic anterior.
Există și o clauză de protecție: în cazul în care rata inflației ar fi avut o valoare negativă, se păstra ultima valoare cunoscută a punctului de referință.
Totuși, realitatea economică a impus modificări în aplicarea acestui mecanism. Din cauza contextului financiar dificil, indexarea anuală automată a VPR nu s-a materializat conform planului inițial. O derogare legislativă, introdusă prin Articolul I din Legea nr. 141/2025, care reglementează anumite măsuri fiscal-bugetare, a suspendat temporar această regulă. Această legislație stipulează clar că, pentru anul 2026, valoarea punctului de referință va rămâne neschimbată, la nivelul de 81 de lei. Prevederile originale ale legii pensiilor privind indexarea vor intra din nou în aplicare abia începând cu anul 2027.
Un alt pilon esențial în calculul pensiei îl reprezintă punctele de contributivitate. Acestea nu sunt fixe, ci variază în funcție de veniturile realizate de fiecare asigurat. Definiția legală precizează că punctele de contributivitate reflectă un punctaj lunar atribuit contribuabilului. Calculul se efectuează prin împărțirea venitului brut lunar realizat de individ la câștigul salarial mediu brut național din anul respectiv. După determinarea punctajului lunar, se trece la calculul punctajului anual. Acest proces implică adunarea tuturor punctajelor lunare obținute în cursul anului, urmată de împărțirea sumei la 12, pentru a obține media anului.
Totalul general al punctelor de contributivitate se obține prin acumularea punctajelor anuale de-a lungul întregii cariere profesionale.
Pentru a ilustra acest proces, să analizăm un scenariu concret din anul 2025.
Imaginează-ți un contribuabil care, în primele cinci luni ale anului, a avut un salariu brut lunar de 20.000 de lei, iar în ultimele șapte luni, venitul său a crescut la 25.000 de lei lunar.
Pentru a calcula punctele sale, trebuie să folosim salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în 2025, care a fost de 8.620 de lei.
Reforma aduce o componentă nouă: punctele de stabilitate?
Pentru primele cinci luni, punctajul lunar este de 2,32 puncte (rezultat din împărțirea a 20.000 la 8.620). Pentru cele șapte luni restante, punctajul urcă la 2,90 puncte (obținut prin împărțirea a 25.000 la 8.620).
La finalul anului, punctajul anual se calculează astfel: se înmulțește 2,32 cu 5 și se adună produsul cu 2,90 înmulțit cu 7, iar rezultatul se divide la 12.
Astfel, punctajul anual obținut este de 2,66 puncte.
Reforma legislativă a adus și o nouă componentă: punctele de stabilitate.
Acestea au fost concepute pentru a recompensa flexibilitatea pieței muncii, încurajând menținerea activității profesionale pe termen lung, în special pentru cei care depășesc vârsta de 25 de ani.
Sistemul de bonus funcționează pe trepte, în funcție de numărul de ani de cotizare contributivă acumulată dincolo de pragul de 25 de ani. Pentru fiecare an în plus față de 25 de ani, se acordă 0,50 puncte de stabilitate. Când stagiul depășește 30 de ani, rata de compensare crește la 0,75 puncte pe an suplimentar.
În cele din urmă, pentru fiecare an realizat dincolo de 35 de ani de vechime, se acordă un punct de stabilitate complet.
Determinarea sumei finale a pensiei se realizează prin agregarea tuturor acestor componente. Se adună totalul punctelor de stabilitate cu totalul punctelor de contributivitate obținute pe parcursul carierei.
Rezultanta matematică obținută se înmulțește apoi cu valoarea actuală a punctului de referință, care, așa cum am menționat, este de 81 de lei.
Un exemplu simplu ilustrează impactul acestui calcul: dacă un asigurat a reușit să acumuleze un total de 55 de puncte (sumând contribuțiile și stabilitatea), pensia sa lunară va fi de 4.455 de lei, rezultatul mulțirii a 55 cu 81.
Acest ghid își propune să demiste complexitatea calculului pensiilor, oferind o perspectivă clară asupra modului în care fiecare element contribuie la suma finală. Înțelegerea acestor mecanisme este crucială pentru orice cetățean care dorește să își planifice viitorul financiar. Pe lângă acest subiect, utilizatorii platformei digitale pot găsi și alte resurse utile, cum ar fi instrucțiuni detaliate pentru crearea unui cont pe ghișeul. ro în calitate de persoană fizică, metode pentru generarea identității digitale ROeID sau proceduri de verificare a plății rovinietai.
De asemenea, sunt disponibile ghiduri pentru confirmarea statutului de asigurat în sistemele de sănătate și pensii, verificarea legalității angajării prin accesarea registrului REGES-ONLINE, precum și explicații privind valorile punctului de pensie cu exemple de calcul specifice.
Aceste instrumente completează tabloul, oferind transparență și control asupra drepturilor și obligațiilor fiecărui participant la sistem.