Pentru ce rămâne Abrudean?
Ilie Bolojan și liberalii au decis să meargă în opoziție, declanșând valul de demisii din funcțiile politice. Totuși, cea de-a doua funcție din stat rămâne în mâna unui liberal.
Mircea Abrudean își menține șefia Camerei superioare, chiar dacă majoritatea social-democrată de la Cozmuc a preluat controlul asupra Executivului.
Situația pare contrară directivei PNL, care a cerut membrilor săi să se retragă din toate posturile de conducere, dar realitatea politică din Sala Cezar a impus o excepție.
Daniel Fenechiu, care conduce grupul parlamentar al liberalilor la Senat, a explicat vineri de ce colegul său nu pleacă. El a subliniat că mandatul lui Abrudean nu a venit dintr-o decizie internă de partid, ci a fost consolidat prin votul direct al parlamentarilor. În lipsa unei renunțări formale la acordurile politice care au dus la această alegere, socialiștii nu au o bază solidă să ceară plecarea sa. Fenechiu a argumentat că, până la demonstrarea contrariului, nu există alt candidat mai apt din rândul senatului pentru a ocupa acest loc.
Liderul liberalilor l-a descris pe Abrudean ca un administrator exemplar. Fenechiu a lăudat capacitatea lui de a menține echilibrul între forțele politice și prestația sa profesională, considerând înlocuirea sa o greșeală strategică majoră. „Atâta vreme cât n-am văzut ca cineva să revendice postul lui Abrudean (…) cred că ar fi o inepție să fie înlocuit”, a afirmat Fenechiu, conform Agerpres.
Această perspectivă ignoră temerile unor colegi care au gândit la o schimbare, dar consolidează ideea continuității administrative.
Întrebarea centrală este dacă socialiștii vor forța o mișcare pentru a-l înlocui. Fenechiu a precizat că un guvern minoritar, care depinde de sprijinul liberalilor, trebuie să respecte structura instituțională existentă.
Liderul PNL a mai adăugat că Abrudean este cunoscut ca un politician non-conformist, capabil să dialogueze cu toate taberele, ceea ce îl face un pilon stabil în orice configurație de guvernare.
Totuși, Fenechiu a recunoscut incertitudinea legată de intențiile ascunse ale celor de la PSD, declarând că, conform informațiilor disponibile, problema nu a fost pusă pe masă.
Contextul acestor declarații este marcat de tranziția PNL în opoziție. Partidul liberal a anunțat că va vota pentru investirea executivului condus de Luca Niculescu, dar nu va intra în coaliție de guvernare.
Ce riscă liberalii în opoziție?
Conducerea PNL a emis o ordine strictă: toți ceilalți liberali care ocupă funcții guvernamentale, la agențiile statale sau în companiile de stat trebuie să depună demisia.
Refuzul poate duce la excluderea din partid, o măsură drastică care a generat deja mișcări de retragere.
Primele demisii au fost date de Angelica Fădor, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, și Cristina Pocora, consilier de stat în Cancelaria Premierului. Lista s-a extins și la nivelul prefecturilor, unde Liviu Macovei, de la Vrancea, și Stelian Dolha, de la Bistrița-Năsăud, și-au anunțat retragerea.
Pentru funcționarii publici care au obținut posturile prin concurs, Ilie Bolojan a precizat că aceștia își pot continua activitatea, deoarece nu sunt numiri politice directe.
Reacția din interiorul PNL nu a fost unanimă. Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a contestat directiva de demisie generală.
El a cerut ca liberalii să rămână în funcții, dar a solicitat, în schimb, plecarea conducerii naționale a partidului, inclusiv a lui Ilie Bolojan. Această tensiune internă subliniază complexitatea tranziției.
În cazul specific al Senatului, calculul strategic diferă de restul funcțiilor.
Surse libere citate de Știripesurse. ro indică faptul că Abrudean va rămâne în funcție cât timp Guvernul Niculescu este activ. Liberalii evită riscul de a crea o vacanță de putere care ar putea permite formarea unei majorități pentru un candidat din PSD sau AUR. Această decizie reflectă o prudență calculată pentru a păstra influența liberală în Camera superioară.
Profilul lui Mircea Abrudean completează imaginea. Senatorul PNL de Cluj a fost ales în decembrie 2024 la alegerile parlamentare. Rolul său a crescut în februarie 2025, când, după demisia lui Klaus Iohannis, a preluat atribuțiile de președinte al Senatului. Atunci, Abrudean era singurul vicepreședinte liberal din Biroul Permanent.
Alegerea sa definitivă a avut loc pe 24 iunie 2025, când senatorii l-au votat cu 89 de voturi pentru și 28 împotrivă, consolidându-și autoritatea în fruntea Camerei superioare.