De ce a acționat Comisia?
Comisia Europeană a deschis o procedură formală împotriva României, acuzând-o de nerespectarea termenelor de plată către lanțul de aprovizionare din sectorul farmaceutic. Mișcarea a fost oficializată prin publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, la 3 noiembrie 2026. Dosarul, înregistrat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene sub numărul C-1018/26, țintește modul în care Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) gestionează plățile către societățile care exploatează farmacii.
În temeiul articolului 258 din Tratatul de funcționare al Uniunii Europene, Comisia cere Curții să constateze o încălcare sistematică a obligațiilor statului român. Problema centrală: România nu a garantat în mod consecvent că CNAS achită facturile farmaciilor în termenul stabilit la articolul 4, paragraful (4), litera (b) din Directiva 2011/7/UE, care reglementează lupta împotriva întârzierii în plățile comerciale. Această directivă impune un plafon de timp strict pentru autoritățile publice care oferă servicii medicale.
Cum se încadrează juridic?
Din punct de vedere juridic, farmacii sunt considerate „întreprinderi” conform definiției din articolul 2, paragraful (3) al directivei. Acestea livrează medicamente pacienților în schimbul unei compensații parțiale sau totale din partea asigurătorului public. Prin urmare, schimburile financiare dintre CNAS și farmacii se încadrează în categoria „tranzacții între întreprinderi și autorități publice”, fiind supuse reglementărilor europene. CNAS funcționează ca o agenție a statului, sub supravegherea Ministerului Sănătății, iar rolul ei principal este asigurarea accesului la îngrijiri medicale.
Cum a escaladat conflictul?
Regulamentul european prevede un termen maxim de plată de 60 de zile calendaristice pentru entitățile publice care furnizează servicii de sănătate. CNAS se încadrează perfect în această categorie. Neîndeplinirea acestui termen constituie o încălcare a legislației UE.
Cronologia conflictului arată o escaladare treptată a măsurilor. La 24 aprilie 2024, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere. Ulterior, la 12 februarie 2025, a fost emis un aviz motivat, urmat de un aviz motivat suplimentar la 30 ianuarie 2026. Analizând răspunsurile primite și alte date disponibile, Comisia a concluzionat că România a încălcat obligațiile sale într-un mod continuu și persistent. Această neregulamentare persistă cel puțin din octombrie 2023, când serviciile Comisiei au primit prima sesizare, până cel puțin la februarie 2026.