Sănătatea mintală: schimbarea e mai vizibilă!
Monitorul Oficial, secțiunea I, numărul 884, publicat în data de 22 octombrie 2026, a adus la cunoștința publicului Ordinul cu numărul 1829/2026.
Acest act normativ introduce modificări esențiale în cadrul Ordinului ministrului sănătății nr. 1.162/2010, documentul care stabilea cerințele minime de ordin fizic și mental pentru persoanele care doresc să obțină sau să își reînnuiască permisul de conducere.
Termenul de intrare în vigoare a noilor reglementări coincide cu data publicării, adică 22 octombrie 2026. Procesul legislativ a debutat anterior, pe 27 iulie 2026, când Ministerul Sănătății a supus dezbaterii publice un proiect de ordin.
Obiectivul inițial al acestui demers era revizuirea punctelor 1, 7, 8 și 9 din Anexa 1 a ordinului anterior menționat, documentul care detaliază standardele aptitudinale pentru conducerea vehiculelor.
Schimbările propuse vizează în mod direct domeniile vederii, starea de sănătate mintală, consumul de alcool, precum și utilizarea drogurilor și medicamentelor. Noul text legal conturează o abordare mai rafinată a evaluării specializate a capacității vizuale, incluzând în mod explicit examinarea acută și a câmpului vizual. Se prevăd, de asemenea, proceduri exceptionale pentru emiterea sau reînnoirea permiselor în categoria 1, acoperind situații specifice precum vederea monoculară, diplopierea și necesitatea controalelor periodice. În paralel, documentul stabilește clar că permisele nu vor mai fi acordate sau reînnoite persoanelor care suferă de tulburări mintale severe sau de afecțiuni grave și persistente care afectează capacitatea de judecată, modul de comportare sau adaptabilitatea.
Totuși, se păstrează opțiunea unui aviz favorabil din partea specialistului, condiționat de o monitorizare medicală periodică.
Această excepție se extinde și la persoanele cu dependență de alcool sau cu tulburări asociate consumului de băuturi alcoolice care împiedică șofatul sigur, permitând obținerea documentului după o perioadă de abstinență și o remisiune confirmată clinic. Similar, regimul se aplică și celor la care se identifică o dependență de substanțe psihotrope sau un consum de astfel de substanțe și medicamente care impactează, sau au potențialul de a afecta, capacitatea de a conduce în condiții de siguranță.
Analiza expunerii de motive relevă faptul că proiectul se inserează într-o zonă de intersecție între dreptul administrativ, legislația sanitară și regulile privind siguranța traficului rutier. Documentul nu creează un nou drept fundamental de a conduce, ci ajustează un act normativ subordonat, respectiv anexa care conține standardele medicale aprobate prin Ordinul 1162/2010.
Acest ultim ordin a fost emis pentru a implementa prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002.
Din perspectiva ierarhiei actelor normative, modificarea se încadrează la nivel infralegal, având rolul de a detalia tehnic și medical condițiile legale deja delegate Ministerului Sănătății prin articolele 22 alin.
(2) și (7), conjugate cu art. 125 lit. a) și c), precum și cu art. 136 lit. d) din OUG 195/2002.
Cadrul normativ conex include, în primul rând, OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care definește competența Ministerului Sănătății în examinare medicală a șoferilor.
De asemenea, se face referire la Hotărârea Guvernului nr. 144/2010, care organizează structura ministerului, invocată ca temei de competență.
La nivel sectorial, nucleul este format de Ordinul 1162/2010, care a suferit mai multe actualizări, printre care Ordinul 1255/2015, 1530/2017, 1049/2019 și 1428/2019, demonstrând că normele din 2010 au fost deja revizuite punctual.
Continuitate selectivă, nu ruptură radicală!
Proiectul se leagă și de Ordinul 1159/2010 pentru testele practice, iar la nivel european, se aliniază cu Directiva 2006/126/CE, transpusă inițial prin ordinul din 2010, și cu noul Regulament (UE) 2025/2205, care abrogă directiva veche și restructurează cadrul comunitar al permiselor.
Raportul dintre noul proiect și legislația anterioară este unul de continuitate selectivă, nu de ruptura radicală. Nu se reconstruiesc integral normele minime, ci se intervine doar asupra anumitor puncte, pe baza premisei că alte specialități au considerat dispozițiile existente încă valabile. Această tehnică sugerează o transpunere parțială, concentrată pe zonele unde noua directivă europeană sau evoluția practicii medicale impuneau ajustări majore. Noutatea nu rezidă în apariția bruscă a filtrului medical, existent din 2010, ci în recalibrarea criteriilor de evaluare. Se trece de la formule rigide, categorice și diagnostiche, spre o logică funcțională, individualizată, legată de riscul rutier concret.
În domeniul vederii, textul actual permite deja eliberarea permisului în condiții excepționale pentru grupa 1, stabilind criterii de acuitate și câmp vizual, precum și reguli pentru vederea monoculară și diplopie.
Proiectul menține această structură de bază, dar o face mai detaliată și mai medicalizată procedural.
Examinarea devine o evaluare de specialitate, se specifică mai clar componentele funcției vizuale relevante, se subliniază necesitatea corelării deficienței cu siguranța rutieră efectivă, iar testul practic rămâne un element de validare. Tehnic, noutatea reală nu constă atât în pragurile cantitative, care rămân în mare parte identice, cât în explicitarea modului de apreciere și în justificarea individualizării avizului.
În privința sănătății mintale, schimbarea este mai vizibilă. Legislația în vigoare folosea termeni vechi, cum ar fi „retard psihic sever”, alături de tulburările grave ale judecății sau comportamentului. Noul proiect elimină referința la un diagnostic formulat într-un limbaj depășit, punând accentul pe tulburările grave, indiferent de cauză. Această modificare are o importanță juridică semnificativă, marcând trecerea de la o logică de excludere bazată pe eticheta nosologică la o evaluare a efectelor funcționale relevante pentru șofat.
Simultaneu, excepția devine dependentă de avizul favorabil al medicului specialist și de controale medicale periodice individualizate, consolidând caracterul personalizat al deciziei administrative. În ceea ce privește alcoolul, textul actual considera criteriu negativ dependența de alcool sau incapacitatea de a se abține de la consum în timpul condusului.
Proiectul reformulează obiectul evaluării prin raportare la dependență sau la condiții de siguranță, adăugând conceptul de remisiune confirmată medical, asociat cu un program de monitorizare stabilit de specialist.
Aici se observă aceeași tendință de a trece de la o normă strict prohibitivă la una care permite reintegrarea administrativă controlată, condiționată de abstinență și supraveghere medicală. În cazul drogurilor și medicamentelor, proiectul restructurează regimul, înlocuind sintagma „abuz și consum regulat” cu o formulare centrată pe dependență, consum și efectul asupra capacității de a conduce în siguranță.
Deși această abordare pare a simplifica și a funcționaliza textul, simplificarea nu este lipsită de costuri interpretative, deoarece termenii „consum” și „medicamente susceptibile de a afecta capacitatea” sunt mai vagi decât noțiunea veche de „abuz regulat”.
Scopul declarativ al proiectului este dual. Pe de o parte, vizează conformarea cu Directiva (UE) 2025/2205, în special cu standardele minime medicale din anexa III. Pe de altă parte, țintește actualizarea terminologiei medicale, alinierea cu practica medicală și juridică europeană recentă și evitarea restricțiilor bazate exclusiv pe existența unui diagnostic. Implicit, se urmărește și o reconfigurare conceptuală a examenului medical pentru permis.
Acesta nu mai este doar un filtru de excludere, ci un mecanism de evaluare diferențiată a riscului, capabil să genereze atât soluții de neaptitudine, cât și de aptitudine condiționată sau monitorizată.
Din punct de vedere al oportunității, intervenția este justificabilă sistemic.
Normele actuale datează din 2019, iar Ordinul 1162/2010 menține în articolul 6 formula de transpunere a Directivei 2006/126/CE, deși noua Directivă (UE) 2025/2205 abrogă explicit acel cadru european.