Cum începe săptămâna cu șocuri în PNL?
Tensiuni și scindări în PNL: Valul de demisii declanșat de Ilie Bolojan și rezistența din teritoriu
O veritabilă undă de șoc traversează eșaloanele Partidului Național Liberal, după ce premierul Ilie Bolojan a impus, sâmbătă, o directivă categorică: toți demnitarii care ocupă poziții publice grație susținerii politice a formațiunii sunt obligați să renunțe la mandatele lor. Această decizie vine ca o consecință directă a trecerii oficiale a liberalilor în opoziție.
Cu toate acestea, punerea în practică a acestui ordin se dovedește a fi un proces sinuos, marcat de ezitări, replici acide și o rezistență vocală în anumite filiale județene.
Începând cu prima zi a săptămânii, mediul online a devenit scena principală unde politicienii PNL și-au anunțat plecările. Cristina Pocora a fost prima care a făcut pasul, părăsind scaunul de Consilier de Stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului. Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, aceasta a explicat că decizia sa este una de principiu, respingând ideea că ar căuta portițe legale pentru a-și prelungi șederea în funcție.
Ea a subliniat că respectarea liniei politice și integritatea personală primează în fața oricărui avantaj administrativ.
Un alt nume care a confirmat conformarea la noua linie a partidului este Angelica Fădor, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.
Aceasta a ținut să reitereze public angajamentul său față de decizia PNL de a părăsi guvernarea, transmițând că retragerea sa este un gest de loialitate față de strategia asumată.
În același registru, Daniel Șandru a anunțat oficial că renunță la conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
De ce nu toți liberalii acceptă demisiile?
Șandru a clarificat că, din motive birocratice, eliberarea sa din funcție va deveni efectivă abia miercuri, 21 octombrie 2026, subliniind că acest demers este unul absolut firesc în contextul politic actual.
Totuși, nu toți membrii partidului îmbrățișează acest scenariu.
În culisele puterii, surse politice au dezvăluit pentru „Cotidianul” că premierul Bolojan nu mai are la dispoziție pârghiile administrative necesare pentru a emite Hotărâri de Guvern (HG) de eliberare din funcție, întrucât nu mai sunt planificate ședințe ale executivului.
În acest vid legislativ, conducerea centrală a amenințat cu sancțiuni disciplinare severe pe linie de partid pe toți cei care vor refuza să se supună directivei.
În acest context, rămâne sub semnul întrebării poziția unor oficiali precum Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, care a evitat să Situația a generat o fractură vizibilă la Cluj.
Prefecta Maria Forna a argumentat că o demisie imediată ar fi inoportună, invocând necesitatea continuității instituționale până la instalarea noului guvern.
Ea a atras atenția asupra riscului de a lăsa instituția fără conducere în caz de urgență, punctând că așteaptă momentul depunerii jurământului de către noul cabinet pentru a se retrage. Pe de altă parte, Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a lansat un atac frontal la adresa conducerii centrale.
Tișe a cerut explicit membrilor de partid să ignore apelul lui Bolojan, îndemnându-l pe acesta din urmă să fie primul care își depune mandatul, alături de ceilalți lideri pe care i-a catalogat drept incompetenți.
În ciuda acestor tensiuni, este important de notat că premierul a clarificat, încă de la început, că persoanele care ocupă posturi publice în urma unor concursuri profesionale nu vor fi forțate să plece, măsura vizând strict pozițiile ocupate pe filieră politică. Rămâne de văzut dacă autoritatea lui Ilie Bolojan va reuși să impună unitatea în rândurile liberalilor sau dacă opoziția internă va continua să se radicalizeze.