Tranziție fără șocuri în energie?
Noua strategie energetică propusă de Dumitru Chisăliță a primit undă verde din partea comisiilor parlamentare, cu 39 de voturi „pentru” și 8 „împotrivă”. Planul său pune accent pe securitatea și stabilitatea sistemului național, într-un moment în care tranziția verde devine o provocare majoră.
Candidatul la șefia Ministerului Energiei a subliniat că regenerabilele nu pot funcționa izolat; ele trebuie susținute obligatoriu de capacități de stocare și producție de rezervă. În acest context, relansarea proiectului Eolian Offshore devine pilonul central pentru creșterea producției naționale.
Un punct critic al prezentării a fost soarta centralelor pe cărbune.
Chisăliță a fost categoric: unitățile actuale nu vor fi închise peste noapte. Ele vor rămâne în funcțiune până când alternativele noi vor fi complet operaționale, evitând astfel orice risc de întrerupere a aprovizionării. Această abordare prudentă a fost repetată constant în timpul audierilor, marcând o schimbare de ton față de planurile de închidere accelerată.
Ce facem cu termocentralele?
Pe lângă aspectele tehnice, viitorul ministru promite debirocratizarea procesului de racordare pentru noile proiecte de producție și stocare. Mai mult, el vizează modernizarea rețelelor de transport pentru electricitate și gaze, astfel încât infrastructura să poată prelua noile capacități.
O noutate este propunerea unui Registru Național al Consumatorilor Vulnerabili, care ar urma să fie creat în urma unui recensământ riguros, pentru a direcționa ajutoarele acolo unde este cea mai mare nevoie și a combate sărăcia energetică.
În ceea ce privește energia nucleară, Chisăliță propune trecerea la un sistem de răcire în circuit închis pentru Centrala de la Cernavodă, eliminând astfel dependența de debitul Dunării, deși recunoaște că proiectul va necesita ani de muncă. Privind spre Neptun Deep, candidatul se arată optimist cu privire la termenele de exploatare, însă avertizează că tensiunile geopolitice din regiune ar putea genera complicații neprevăzute.
În final, viziunea sa este clară: România trebuie să valorifice gazele extrase intern prin prelucrarea lor în produse finite, renunțând la exportul de materie primă brută.