Ce respirăm în fiecare zi pe Bulevardele Capitalei?
O campanie europeană denumită „Vezi ce respiri” a fost lansată în România prin eforturile Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, care va monitoriza calitatea aerului în Capitală. În cadrul acestei inițiative, concentrațiile de dioxid de azot (NO₂) vor fi înregistrate timp de o lună în 50 de locații distincte din București. Se vor utiliza 100 de tuburi pasive, dispuse în diverse zone ale orașului, cu scopul de a evalua impactul traficului rutier asupra nivelului poluării. Această campanie se desfășoară simultan în nouă țări membre ale Uniunii Europene, printre care se numără Bulgaria, Germania, Spania, Franța, Grecia, Italia, Irlanda, Polonia și România. Coordonarea proiectului este asigurată de asociația Polish Smog Alert, iar finanțarea vine din partea Clean Air Fund.
De ce este acest gaz atât de periculos?
Dioxidul de azot este un poluant invizibil, produs în mare măsură prin arderea combustibililor fosili. În contextul bucureștean, circulația auto constituie sursa principală a emisiilor de NO₂, iar nivelul acestui gaz variază semnificativ de la o zonă urbană la alta. Deși nu poate fi detectat vizual, prezența lui în aerul respins are implicații majore pentru sănătatea populației, mai ales la expunere prelungită. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că acest poluant poate irita căile respiratorii și agrava afecțiunile respiratorii cronice.
Grupurile cele mai expuse sunt copiii, care suferă o intensificare a simptomelor astmului și o afectare a funcției pulmonare. Studii recente evidențiază și impactul asupra sistemului cardiovascular al copiilor și adolescenților: expunerea la NO₂, fie pe termen scurt, fie pe termen lung, este corelată cu creșterea tensiunii arteriale și cu un risc crescut de hipertensiune. De asemenea, expunerea femeilor în starea de sarcină, în special în primul trimestru, este legată de un risc crescut de dezvoltare a astmului și a rinitei alergice la urmași.
Cum sunt afectați copiii și femeile însărcinate?
La scară europeană, poluarea aerului rămâne o dintre cele mai grave amenințări pentru sănătate. Datele arată că 9 din 10 cetățeni respiră aer în care nivelul poluanților depășește ghidurile OMS. Conform Agenției Europene de Mediu, în anul 2023, circa 34.000 de decese în Uniunea Europeană au fost atribuite expunerii la concentrații de dioxid de azot peste limita recomandată. În România, estimativul pentru același an a fost de 2.218 decese cauzate de acest poluant.
Câte mii de vieți pierdem anual din cauza poluanților?
Conf. Univ. Dr. Beatrice Mahler subliniază gravitatea situației: Poluarea cu dioxid de azot, generată în principal de traficul auto și de industrie, este un pericol direct și dovedit pentru sănătatea noastră. Studii globale, efectuate pe zeci de milioane de oameni, confirmă că expunerea la NO₂ crește cu peste 26% riscul de spitalizare din cauza acutizării astmului. Populațiile din mediile urbane aglomerate sunt cele mai expuse, mai ales în sezonul rece. Pacienții cu BPOC pierd ani din viață când sunt supuși la aer cu concentrații ridicate de dioxid de azot, iar vârstnicii prezintă un risc de deces semnificativ mai mare. Totodată, expunerea la acest poluant este asociată cu o incidență crescută a cancerului pulmonar, inclus și la persoanele nefumătoare. Expunerea la trafic intens, în special la copii, vârstnici și pacienți cu afecțiuni respiratorii cronice, crește riscul de îmbolnăvire, adaugând ani trăiți cu boală și reducând calitatea vieții.
Ce spun medicii despre urgenia din spitale?
Fiecare pas pentru reducerea poluării aerului înseamnă vieți salvate și plămâni mai sănătoși.
Autoritățile europene au început să acționeze. Încă din 2020, Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement împotriva României pentru depășirea valorilor limită de NO₂ în cinci orașe: București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. În răspuns la această situație, Directiva UE 2024/2881 introduce standarde mai stricte pentru calitatea aerului, care trebuie respectate până în 2030. Pentru dioxidul de azot, limita anuală scade de la 40 µg/m³ la 20 µg/m³ începând cu 1 ianuarie 2030. Statele membre au termen până la 11 decembrie 2026 pentru a transpune această directivă în legislația națională.
Vor lua autoritățile măsuri reale până în 2030?
„Bucureștiul confruntă o problemă dublă: poluare ridicată cu dioxid de azot și monitorizare insuficientă a acestui poluant. Fără date complete și reprezentative, guvernele nu pot evalua corect expunerea cetățenilor și nici nu pot concepe măsuri eficiente de protecție a sănătății publice. Utilizarea tuburilor pasive oferă o soluție accesibilă pentru a identifica arterele cu trafic intens și concentrații ridicate. Rezultatele trebuie să fie folosite ca bază pentru politici publice concrete de reducere a poluării, nu doar ca statistici de arhivă,” conchide reprezentantul Ecopolis.