Cât de fragil este de fapt Bucureștiul?
Seismul de 4,8 grade înregistrat luni în Vrancea, la o adâncime de 76,5 kilometri, s-a simțit din plin și în București. Mișcarea pământului a readus în atenție vulnerabilitatea cronică a Capitalei și a pus autoritățile în alertă.
O mașină a ISU București – Ilfov a periat Centrul Istoric pentru a căuta eventuale pagube. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a confirmat că nu au existat apeluri la 112 și nicio victimă. Totuși, mesajele RO-ALERT trimise populației bat în aceeași țintă: pregătirea pentru lovituri mai dure.
Oficialii au explicat că, în cazul unui seism major, alertele viitoare vor veni la pachet cu indicații clare despre punctele unde se vor împărți ajujtoare.
Riscul seismic rămâne o sabie a lui Damocles pentru oraș.
De ce ne mișcăm atât de încet cu consolidările?
Calculele specialiștilor arată sumbru: dacă s-ar repeta scenariul din 1977, peste 1.000 de clădiri s-ar face pământ, în timp ce alte 23.000 până la 33.000 ar suferi avarii serioase.
Matei Sumbasacu, șeful Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic (Re: RISE), a explicat pentru Gândul că fondul locativ stă pe un polizor gata să pornească.
Vorbim despre clădiri vechi, lovite deja de secolele trecute din 1940 și 1977, lăsate însă fără reparații sau consolidări reale. Avertismentul lui e tăios: un nou cutremur puternic, de calibrul celui de 7,4 din '77, nu va face decât să desăvârșească distrugerile vechi.
Cifrele Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic arată 2.360 de imobile din București care cer intervenții urgente. Doar că ritmul lucrărilor seamănă cu o plimbare de duminică. Primăria Capitalei se poate lăuda că în 2025 a reușit să pună la punct o singură clădire rezidențială, cea de pe Strada Baltagului. E drept, Consiliul General a dat recent lumina verde pentru indicatorii tehnici a încă 13 imobile din centru — 11 blocuri și două clădiri publice. O picătură în ocean pe lângă muntele de clădiri care stau să cadă.