Ce impune noua regulă?
Comisia Europeană a tras o linie clară sub nasul lui Alphabet.
Android trebuie să lase ușa larg deschisă asistenților de inteligență artificială de la competitori, oferindu-le același acces la funcțiile esențiale ale sistemului ca și serviciilor proprii Google.
Decizia, notificată sub numărul C (2026) 5094 final și adoptată pe 16 iulie 2026, se sprijină pe articolul 8, alineatul (2), din Regulamentul (UE) 2022/1925.
Documentul oficial a apărut în seria C a Jurnalului Oficial al UE, la 21 octombrie 2026, sub denumirea „Cazul DMA.100220 – Alphabet – OS – Google Android – Art. 6(7) – SP – AI”.
Cum funcționează în practică?
Să garanteze accesul gratuit și efectiv al terților la capacitățile tehnice cruciale, ștergând de pe fața pământului avantajele exclusive de care se bucura Google în propriul ecosistem.
Cerințele sunt concrete. Asistenții rivali trebuie să poată fi activați prin butoane fizice sau comenzi vocale.
Mai mult, au dreptul la date contextuale și pot executa acțiuni atât în aplicații, cât și direct în sistemul de operare. Accesul include și utilizarea modelelor de IA procesate local pe dispozitiv, precum și rularea în fundal. Totuși, nu e vorba de o libertate totală.
Bruxelles-ul a impus garanții stricte privind securitatea, confidențialitatea și integritatea datelor. Pentru funcțiile sensibile, se pot stabili criterii specifice de eligibilitate. O condiție majoră: accesarea datelor contextuale necesită consimțământul explicit al utilizatorului și, unde e cazul, al aplicației respective.
Ce câștigă utilizatorul?
Majoritatea acestor măsuri devin obligatorii în Android 18, cu termen limită fixat la 1 august 2027.
Excepția temporară o reprezintă detectarea simultană a cuvintelor de activare pentru multiple servicii vocale, integrată abia în Android 19, până cel târziu la 1 august 2028.
Intervenția Bruxelles-ului semnalează o strategie fermă de a contracara poziția de lider a giganților tech, facilitând o integrare mai netedă a soluțiilor alternative. Prin reducerea obstacolelor tehnice, se creează spațiu pentru o concurență autentică între diversele voci virtuale, un beneficiu care revine, în ultimă instanță, utilizatorilor finali.
Din punct de vedere juridic, experții subliniază că egalitatea de tratament nu cere o identitate tehnică rigidă, ci o paritate funcțională. Astfel se stimulează inovația continuă în domeniul inteligenței artificiale generative.