Cât ne costă „parafa” obligatorie?
Mediul de business din România a intrat în alertă din cauza unei inițiative legislative care ar putea scoate sume uriașe din buzunarele firmelor. Mai exact, antreprenorii se opun ferm ideii ca prezența unui avocat să devină obligatorie pentru redactarea oricărui document sau contract comercial.
Conform calculelor făcute de asociația Romanian Business Leaders (RBL), o astfel de măsură ar genera costuri suplimentare de peste 100 de milioane de euro în fiecare an.
Iar dacă regula s-ar aplica și contractelor de muncă, nota de plată totală ar putea exploda spre 800 de milioane de euro anual.
În acest context tensionat, organizația cere Senatului să respingă proiectul de lege B563/2026 în forma sa actuală.
Textul propus, înregistrat la mijlocul lunii octombrie, impune participarea unui avocat nu doar la înființarea sau modificarea unei companii, ci pentru absolut orice contract scris, inclusiv pentru actele adiționale.
Unde rămâne simplificarea promisă de Europa?
Estimările RBL arată că peste un milion de firme ar fi direct lovite de această creștere a birocrației.
Calculele nu sunt deloc întâmplătoare: ele se bazează pe datele oficiale de la Registrul Comerțului și Ministerul Muncii, luând în calcul un onorariu minim de 710 lei pentru redactarea unui singur contract, conform ghidului UNBR.
Totuși, cifra de 100 de milioane de euro este considerată una prudentă.
Ea nu include alte cheltuieli colaterale, cum ar fi cele pentru recuperarea creanțelor, înscrierea garanțiilor, procedurile de arbitraj sau pierderile cauzate de întârzierile tranzacționale și blocarea serviciilor digitale.
Există o contradicție flagrantă între ce se întâmplă la București și directivele de la Bruxelles. În timp ce Comisia Europeană vrea să taie birocrația cu 25% pentru toate firmele și cu 35% pentru IMM-uri, propunerea legislativă din România merge exact în direcția opusă.
RBL avertizează că noua obligație ar fi o povară inutilă și cere Senatului să oprească adoptarea în procedură de urgență. Mai mult, antreprenorii solicită o analiză de impact serioasă înainte ca proiectul să meargă mai departe.
Protecție reală sau monopol pe servicii?
Criticile nu se opresc aici. RBL susține că inițiatorii legii nu au prezentat nicio estimare a costurilor și au ignorat „testul de proporționalitate” cerut de normele europene. În loc să protejeze clienții, măsura este văzută ca o taxă ascunsă pe antreprenoriat, care ar restrânge drastic concurența. În prezent, servicii similare sunt oferite cu succes de contabili, camere de comerț sau platforme digitale de tip LegalTech. Introducerea obligativității ar pune în pericol inclusiv instrumentele bazate pe inteligență artificială, creând un haos juridic între ce înseamnă informare și ce înseamnă consultanță.
Europa simplifică, iar noi complicăm.
În timp ce Bruxelles-ul taie birocrația, în Parlamentul României apare un proiect care obligă companiile să plătească un avocat pentru acte pe care le fac singure de zeci de ani.
Nu e protecția clientului, e o taxă nouă, mascată, pe care nimeni nu a calculat-o, a declarat Sergiu Neguț, președintele RBL.
Organizația cere acum retragerea prevederilor controversate și organizarea unei dezbateri reale, cu avizul Consiliului Concurenței pe masă.