Furtura de motorină, cea mai mare sursă de pierderi la STB!
STB la marginea prăbușirii: Cum se evaporă milioanele din buget prin furturi de motorină și contracte păguboase
Sediul de pe dinicu Golescu este acum ținta unui sechestru al ANAF, o măsură extremă care subliniază gravitatea crizei financiare a Societății de Transport București (STB). Într-o declarație exclusivă pentru Bucuresti. ro, Gheorghe Pecingină, administratorul special desemnat pentru a scoate compania din haos, a detaliat mecanismele prin care milioane de euro dispar anual din conturile firmei, cu accent deosebit pe sustragerea de carburant.
Situația este atât de critică încât, la începutul lunii septembrie, STB a fost declarată în stare de insolvență de către Tribunalul București, o consecință directă a datoriilor acumulate, care au atins aproximativ 1,6 miliarde de lei, în mare parte către autoritatea fiscală.
Costurile de funcționare anuale ale operatorului de transport public bucureștean depășesc două miliarde de lei. Din această sumă colosală, 1,2 miliarde de lei sunt absorbite exclusiv de masa salarială a celor aproximativ 9.300 de angajați. Veniturile proprii, obținute prin vânzarea biletelor și a abonamentelor, acoperă doar 300 de milioane de lei din cheltuieli. Diferența enormă este acoperită din fonduri publice, prin compensația pentru serviciul de transport și prin diferențele de tarif plătite direct de Primăria Capitalei.
Bugetul municipal alocă în prezent aproximativ un sfert din resursele sale pentru a menține în viață acest operator, o dependență pe care conducerea încearcă să o reducă prin procesul de reorganizare.
Procedura de insolvență a scos la lumină probleme mai profunde decât cele cunoscute anterior. După aproape două luni de la declanșarea ei, Pecingină a recunoscut că a descoperit aspecte negative care depășesc așteptările sale inițiale. Deși era în poziția de a fi fost anterior președinte al Consiliului de Administrație, intrarea efectivă în sala de operație a arătat că realitatea este mult mai gravă decât i se permisese să afle.
Administratorul special a identificat ca principală problemă mentalitatea vechi a personalului, cu practici și obiceiuri care se rezistă schimbării. Conducerea se luptă acum pentru a elimina aceste practici, cu speranța că în perioada următoare se va reușesc.
Unul dintre cele mai mari sursuri de pierderi rămâne furtura de motorină.
Pecingină a confirmat că sustragerea de carburant continuă, iar angajații implicați dezvoltă metode tot mai ingenioase pentru a o ascunse.
Calculele efectuate împreună cu Remus Borza, care conduce consorțiul administratorilor judiciari, au evidențiat o discrepanță semnificativă între cantitatea de combustibil estimată pentru funcționarea flotei și cea consumată efectiv.
Numai în anul 2025, această diferență s-ar ridica la milioane de euro. Pentru a combate acest fenomen, conducerea a decis să digitalizeze procesele de control și să crească numărul paznicilor, așteptând primele rezultate încă în luna curentă.
Este incredibil cât de inventivi pot fi cei care găsesc metode de a sustrage carburant, a subliniat Pecingină, adăugând că nu există sistem pe care aceștia să nu încerce să îl păcălească, dar că pierderile vor scădea pe măsură ce controlul devine mai strict.
Paralel cu lupta împotriva furturilor, polițiștii din Capitală au derulat o anchetă penală. Miercuri, au avut loc percheziții într-un dosar în care 8 șoferi ai STB și 2 paznici sunt acuzați că au sustras cantități mari de motorină din autobuzele parcate peste noapte în Autobaza Ferentari.
Acest caz nu este izolat; încă din luna mai, 20 de șoferi ai companiei au fost plasați sub control judiciar, acuzați de furtul a o tonă de motorină din rezervoarele vehiculelor din Autobaza Nordului.
Aceste acțiuni subliniază amploarea fenomenului în rândul personalului de conducere a vehiculelor.
Analiza contractelor reprezintă a doua prioritate majoră a noii conduceri.
STB nu valorifică activitățile comerciale, pierzând venituri!
O parte dintre înțelegerile încheiate de STB au fost deja verificate, iar cele considerate păguboase au fost denunțate. Un exemplu emblematic este contractul-cadru pentru reabilitarea halelor și incintelor din depouri și autobaze.
Anunțul de atribuire publicat în SEAP indică o valoare de 65 de milioane de lei pentru acest contract, iar celelalte contracte subsecvente urmau a fi executate de cinci firme: Vagma Group Distribution SRL, Băiculescu Construct, Provimed S.
R. L. Alfa Design Total Construct și Montin.
Deși contestațiile au fost câștigate în instanță, atât administratorul special, cât și cel judiciar au apreciat că acest aranjament era dezavantajos pentru companie, generând un prejudiciu financiar considerabil.
În paralel, s-a pornit o campanie de renegociere a contractelor la care STB plătește prețuri deasupra medie pieței. Rezultatele au fost surprinzătoare: Am avut surpriza să reducem chiar la jumătate valoarea unor contracte, a mărturisit Pecingină. Toate contractele mari sunt acum în discuție, cu așteptări de prețuri mai mici. Această strategie vizează reducerea cheltuielilor operaționale și creșterea eficienței financiare.
Încă o sursă de venit pierdută este reprezentată de activitățile comerciale pe care STB nu le valorifică. Restaurantul din incinta URAC, situat pe Șoseaua Ștefan cel Mare, a funcționat ani de-a rândul doar ca cantină internă.
După ce a fost anulat ordinul care interzicea organizarea de evenimente, acest spațiu poate găzdui acum nunți și botezuri. Similar, STB deține o participație majoritară într-o cantină și într-o clinică, ambele fiind pe pierdere. Proceduri pentru punerea lor în funcțiune și generarea de venituri au fost deja initiate.
Un caz similar îl constituie cele cinci stații de inspecție tehnică periodică (ITP) ale firmei. Deși instituțiile subordonate Primăriei pot face ITP la aceste stații, în practică ele se adresează altor firme, lăsând unitățile STB să funcționeze sub potențial.
Sunt lucruri pe care STB nu le-a făcut până acum din lipsă de spirit antreprenorial, a explicat Pecingină, notând că, la cererea de explicații, a constatat lipsa unei preocupări reale pentru valorificarea acestor oportunități.
Explicația oferită a fost că orice venit suplimentar ar fi fost compensat printr-o subvenție mai mică de la Primărie.
Pecingină a susținut că reducerea dependenței de banii Primăriei trebuie să fie un scop central al reorganizării, astfel încât compania să își acopere din venituri proprii o parte cât mai mare din activitate.
La un moment dat, Primăria nu va mai putea suporta toate aceste cheltuieli, a avertizat el.
Gestiunea datoriilor și a bunurilor sub sechestru este o altă prioritate.
În februarie 2025, Primăria Capitalei a constituit în favoarea ANAF o garanție cu 398 de autobuze Otokar, pentru o datorie de aproximativ 250 de milioane de lei.
Măsurile Fiscului nu se limitează la aceste vehicule, ci includ și sechestrul pus pe sediul central al STB. Deși valorificarea autobuzelor ar fi dificilă, nu este imposibilă. Pe durata insolvenței, executările silite sunt suspendate legal.
Soarta bunurilor depinde de reușita reorganizării și de aprobarea planului. Dacă planul va fi aprobat și respectat, nu ar trebui să apară probleme majore. În lipsa unui plan aprobat, întregul patrimoniu al STB ar putea fi vândut conform procedurii legale.