TVA-ul a adus 18,27 miliarde lei!
Execuția bugetară consolidată a României a încheiat primele nouă luni ale anului 2026 cu o scădere semnificativă a deficitului, care a coborât la 3,82% din Produsul Intern Brut, în jos față de cota de 5,35% înregistrată în aceeași perioadă a anului 2025. Această ameliorare de 1,53 puncte procentuale reflectă o disciplină fiscală mai strictă, combinată cu o creștere robustă a încasărilor. Veniturile totale au ajuns la 522,07 miliarde lei, înregistrând o creștere anuală de 11,8%, ceea ce a permis o mai bună acoperire a cheltuielilor statului. În termeni relativi, veniturile au urcat de la 24,4% din PIB la 25,4% din PIB, adică o creștere de 1,03 puncte procentuale.
Pe de altă parte, cheltuielile totale au atins 600,59 miliarde lei, cu o creștere nominală de doar 5,5% comparativ cu anul precedent. Exprimat ca procent din PIB, nivelul cheltuielilor a scăzut de la 29,7% la 29,2%, indicând o controlare eficientă a gastelor guvernamentale. Această dinamică se datorează, în mare măsură, reducerilor aplicate la cheltuielile de personal și la anumite categorii de despăgubiri, pe fondul măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale aplicate în perioada 2025-2026.
În ceea ce privește detalierea veniturilor fiscale, încasările din impozitul pe salarii și venituri au totalizat 47,27 miliarde lei, cu o creștere de 7,8% față de anul trecut. Contribuțiile de asigurări sociale au însumat 165,40 miliarde lei, în creștere cu 6,8%, o dinamică care depășește creșterea fondului de salarii din economie. Încasările din impozitul pe profit au ajuns la 30,13 miliarde lei, cu un salt de 8,7%.
Un punct de cotă important a fost înregistrat la încasările nete din TVA, care au atins 18,27 miliarde lei, cu o creștere anuală de 24,8%.
Această creștere este direct legată de modificările de cote de TVA introduse prin Legea nr. 141/2025.
Veniturile din accize au totalizat 36,55 miliarde lei, cu o creștere modestă de 2,4%, unde volatilitatea lunară este influențată de practicile de antrepozitare fiscală ale operatorilor economici.
De asemenea, încasările din impozite și taxe pe proprietate au urcat cu 29,9%, la 11,80 miliarde lei.
Pe partea veniturilor nefiscale, se înregistrează o contracție de 7,9%, la o sumă totală de 37,87 miliarde lei.
Această scădere este parțial explicată prin încasări suplimentare înregistrate în perioada similară a anului 2025, care includeau venituri din ajutoare de stat recuperate, în valoare de 1,6 miliarde lei, conform Legii nr. 9/2025.
În contrast, sumele rambursate de Uniunea Europeană, incluzând plăți efectuate și donații, au crescut cu 39,3%, atingând 48,79 miliarde lei.
Din acest total, 22,69 miliarde lei sunt aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o sumă de 2,2 ori mai mare decât în perioada similară a anului 2025.
Această creștere se datorează modificărilor operate asupra PNRR și accelerării absorbției în perioada finală de implementare a planului.
În ceea ce privește cheltuielile statului, cheltuielile de personal au însumat 122,14 miliarde lei, în scădere cu 4,54 miliarde lei față de anul precedent. Această scădere este atribuită reducerilor de sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar și aplicării măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale.
Investițiile publice au crescut semnificativ!
Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 8,9%, la 77,34 miliarde lei, o creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.
Cheltuielile cu dobânzile au atins 50,63 miliarde lei, cu o creștere de 10,69 miliarde lei față de anul precedent, reflectând costurile mai mari ale datoriei publice.
Cheltuielile cu asistența socială s-au menținut la 187,93 miliarde lei, cu o variație nesemnificativă de +0,04%, în contextul măsurilor luate prin Legea nr. 141/2025. Plățile pentru compensarea facturilor de energie electrică și gaze naturale au totalizat 1,27 miliarde lei.
Alte cheltuieli au fost de 10,36 miliarde lei, în scădere cu 2,43 miliarde lei, incluzând burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor și despăgubiri civile.
Un aspect deosebit de important este creșterea investițiilor publice. Acestea au urcat cu 25,17 miliarde lei față de anul trecut, de la 82,62 la 107,77 miliarde lei.
Din acest total, 70,68% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, aferente cadrului 2021-2027, prin sumele din PNRR și componenta de împrumut a acestui plan.
Până la data de 14 octombrie 2026, instituțiile publice centrale au efectuat plăți de 76,57 miliarde lei pentru proiecte finanțate din fonduri europene și din PNRR. Acest nivel reprezintă 64,6% din creditele bugetare de 118,61 miliarde lei aprobate prin Legea bugetului de stat pentru 2026. Detalierea pe surse arată că, la PNRR, s-au plătit 44,63 miliarde lei, cu un grad de realizare de 74,2%. La componenta de granturi s-au plătit 28,71 miliarde lei (69,9%), iar la componenta de împrumuturi, 15,91 miliarde lei (83,6%).
La fondurile europene nerambursabile, s-au efectuat plăți de 31,94 miliarde lei, cu un grad de realizare de 54,6%. Execuția include și fondurile pentru agricultură, ale căror plăți se concentrează în ultimele luni ale anului, conform calendarului specific.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că România nu mai poate măsura succesul investițiilor publice doar prin sumele anunțate sau contractele semnate, ci trebuie să evalueze ce a fost construit efectiv și ce beneficii concrete au ajuns la cetățeni. El a afirmat că, în primele nouă luni, deficitul bugetar a fost redus cu 1,53 puncte procentuale, în timp ce investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, atingând aproape 108 miliarde de lei.
Nazare a subliniat că disciplina bugetară și dezvoltarea nu se exclud, ci se susțin reciproc.
În privirea spre viitor, se menține o țintă de deficit de 6,2% din PIB pentru anul curent, cu obligația de a continua consolidarea în 2027.
Ministrul a propus o reformă a programării și finanțării investițiilor publice, punând accent pe ordine în angajamentele statului, utilizarea inteligentă a surselor de finanțare și selecția proiectelor care generează cea mai mare valoare pentru economie și cetățeni.
Bugetul viitor trebuie să fie unul al responsabilității și al rezultatelor, nu al promisiunilor politice.