Cum au crescut încasările?
Deficitul public al României s-a redus la 3,82% din produsul intern brut
Autoritățile române au raportat o îmbunătățire semnificativă a situației bugetare în prima parte a anului 2026.
Conform cifrelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor, diferența negativă dintre sumele încasate și cele cheltuite de stat a coborât la 78,52 miliarde de lei în primele trei trimestre, comparativ cu 102,47 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului 2025.
Această scădere a fost determinată de o creștere mai dinamică a veniturilor față de ritmul cheltuielilor. În termeni relativi, deficitul a coborât la 3,82% din Produsul Intern Brut, în scădere cu 1,53 puncte procentuale față de 5,35% înregistrat acum un an.
Analiza detaliată a surselor de venituri relevă o performanță pozitivă în aproape toate categoriile fiscale.
Incasările totale ale bugetului au atins 522,07 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 11,8% față de perioada ianuarie-septembrie 2025. Creșterea a fost propulsată în mod special de taxele pe consum și de fondurile primite din Uniunea Europeană.
În detaliu, încasările din Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) au înregistrat cea mai mare creștere procentuală dintre principalele categorii, ajungând la 18,27 miliarde de lei, cu 24,8% mai mult decât anul precedent.
Ministerul Finanțelor atribuie această evoluție modificărilor efectuate la cotele de TVA în 2025.
Cât a adus UE la buget?
În ce privește impozitele directe, statul a strâns 47,27 miliarde de lei din impozitul pe salarii și venituri, o sumă cu 7,8% superioară celei din 2025. La fel, încasările din impozitul pe profit au crescut cu 8,7%, ajungând la 30,13 miliarde de lei.
De asemenea, contribuțiile de asigurări sociale, care alimentează sistemele de pensii și sănătate, au adus 165,40 miliarde de lei la buget, cu o creștere de 6,8%.
O altă categorie care a înregistrat o creștere notabilă este cea a impozitelor și taxelor pe proprietate, care au urcat cu 29,9%, până la 11,80 miliarde de lei.
În contrast, veniturile nefiscale, provenite din alte surse decât taxele, au scăzut cu 7,9%, ajungând la 37,87 miliarde de lei.
Un factor esențial în echilibrarea bugetului a fost aportul fondurilor europene. România a primit 48,79 miliarde de lei de la UE pentru acoperirea plăților efectuate, o sumă care include și donațiile.
Această valoare este cu 39,3% mai mare decât cea înregistrată în primele nouă luni din 2025.
Din total, 22,69 miliarde de lei au provenit din fondurile nerambursabile ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de peste două ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
Autoritățile explică această accelerare prin modificările aduse planului și prin necesitatea de a cheltui mai rapid fondurile, în contextul apropierii termenului final de implementare.
Unde s-au dus banii?
Pe partea de cheltuieli, se observă o structură complexă. Deși totalul cheltuielilor a crescut cu 5,5%, ajungând la 600,59 miliarde de lei, anumite categorii au scăzut.
Cheltuielile cu salariile funcționarilor publici au coborât cu 4,54 miliarde de lei față de anul trecut, ajungând la 122,14 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor justifică această reducere prin eliminarea unor sporuri și aplicarea unor măsuri de control asupra maselor salariale în sectorul public.
În schimb, presiunea asupra bugetului a crescut semnificativ la nivelul dobânzilor datoriei publice.
Aceste cheltuieli au atins 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din primele nouă luni ale anului 2025. De asemenea, cheltuielile pe bunuri și servicii, care cuprind achizițiile necesare funcționării instituțiilor, au crescut cu 8,9%, până la 77,34 miliarde de lei. Această majorare a fost determinată în principal de cheltuielile din domeniul sănătății.
Bugetul de stat a alocat 187,93 miliarde de lei pentru asistență socială, o sumă care a rămas aproape identică cu cea din anul precedent. Din această sumă, 1,27 miliarde de lei au fost destinate compensării facturilor de energie electrică și gaze naturale.
Subvențiile, care sprijină anumite activități economice, au totalizat 9,53 miliarde de lei, fiind direcționate în special către transportul de călători, producătorii agricoli și schemele de compensare a costurilor energetice.
Un alt aspect remarcabil este creșterea investițiilor publice. În primele nouă luni ale anului 2026, statul a alocat 107,77 miliarde de lei pentru investiții, față de 82,62 miliarde de lei în 2025. Diferența este de 25,17 miliarde de lei. Această categorie include atât investițiile plătite direct de stat, cât și proiectele de dezvoltare finanțate din fonduri europene și naționale, inclusiv cele susținute prin PNRR și cele din fondurile UE pentru perioada 2021-2027.
Această creștere indică o accelerare a proiectelor de infrastructură și modernizare.