Ce spune FMI?
Potrivit FMI, România se află în curs de recesiune. Banca Mondială, de asemenea, a ajustat estimările și confirmă că vom intra într-o recesiune ușoară în 2026, cu o scădere de 0,5% din PIB.
Investițiile cresc, dar consumul scade!
Investițiile au crescut cu 10,9%, în principal datorită lucrărilor finanțate de PNRR, care au fost accelerate înainte de închiderea programului în august 2026.
Cum afectează recesiunea sectoarele?
În contrast, consumul privat a scăzut cu 2,5% din cauza inflației ridicate (10,4% în iunie, în mare parte din cauza energiei) și a salariilor și pensiilor publice înghețate.
Construcția a înregistrat o creștere de 12,3%, în timp ce industria a scăzut cu 2,9% din cauza costurilor energetice. Comerțul a scăzut cu 3,9% din cauza cererii slabe.
Ce se întâmplă pe piața muncii?
Piața muncii se răcește, iar rata de vacante este cea mai scăzută din ultimul deceniu. Rata dobânzii de politică monetară a rămas la 6,5%.
Cum stau deficitul și datoria publică?
Creditul crește, iar firmele împrumută din ce în ce mai mult în monedă, pentru că este mai ieftin decât leul, ceea ce ridică riscul de curs de schimb.
În ce măsură este afectată sărăcia?
Deficitul s-a redus la jumătate în prima jumătate a anului, la 2% din PIB, datorită scăderii cheltuielilor salariale publice cu 3,9% și creșterii veniturilor din TVA cu 25% după ridicarea acestuia la 21%. În cursul anului, deficitul rămâne în jur de 6% din PIB, iar datoria publică crește de la 59% în 2025 la 64,5% în 2028.
Ce ne rezervă perspectiva economică?
Aproximativ 4,9% din populație trăiește sub pragul de 8,30 dolari pe zi, aproape neschimbat față de anul trecut. Cei mai afectați sunt cei săraci, pentru care energia și mâncarea sunt cele mai importante cheltuieli.
Inflația ar trebui să scadă în a doua jumătate a anului, la aproximativ 5,2% în primul trimestru al anului 2027, ceea ce ar permite BNR să reducă ratele dobânzii și să recupereze salariile reale. Banca Mondială preconizează o rentabilitate de 1,7% în 2027, dar numai dacă există stabilitate politică și continuă intrarea fondurilor europene.
Ce înseamnă asta pentru România?
Raportul indică că vechiul model de creștere a fost epuizat: productivitatea nu crește, forța de muncă scade și anii de politică fiscală pro-ciclică au lăsat deficite mari, făcând economia vulnerabilă la orice șoc, cum ar fi criza energetică curentă.
Ce trebuie să facă autoritățile?
Pentru a face față recesiunii, autoritățile trebuie să asigure stabilitatea politică, să continue să atragă fonduri europene și să implementeze măsuri pentru a reduce inflația și a susține consumul privat.