Cât au plătit băncile pentru ROBOR?
Dezbaterile despre indicele ROBOR și impactul său asupra ratelor variabile au reintrat în centrul atenției publice după ce ancheta autorității de concurență a scos la lumină practicile suspecte a zece instituții bancare. În urma constatărilor și a penalizărilor financiare impuse, s-a inițiat un proces legislativ separat, destinat să compenseze clienții care au plătit mai mult decât ar fi trebuit să plătească.
Această inițiativă a stârnit reacții divergente din partea diferitelor instituții statului.
Cum funcționează fixarea ROBOR?
Autoritatea de concurență a stabilit, în urma anchetei, că băncile implicate în fixarea ROBOR au schimbat informații confidențiale despre prețuri și au coordonat acțiunile lor, încălcând astfel regulile de concurență. Procesul s-a încheiat cu aplicarea de amenzi totale de 3,73 miliarde lei, bazate pe încălcarea legii de concurență și a tratatelor europene. Autoritatea a subliniat că analiza a vizat comportamentul concret al băncilor în mecanismul de fixare a ROBOR, iar sancțiunile au fost impuse pentru coordonarea anticoncurențială.
Procedura de fixare a ROBOR stabilește ratele de referință pe piața interbancară, bazându-se pe cotațiile trimise de băncile participante. Zece instituții îndeplinesc cumulativ mai multe condiții pentru a participa: au acceptat invitația administratorului, au semnat acorduri de participare, au primit statutul de participant și nu au retras acordul.
Ce prevede proiectul de lege?
Senatul a aprobat, pe 14 octombrie 2026, o propunere de lege care introduce un mecanism de compensare pentru clienții prejudicați. Textul prevede recalcularea datoriilor contractuale folosind indicele IRCC și rambursarea prejudiciului dovedit, inclusiv pentru contractele încheiate înainte de 2 mai 2019.
Comisia pentru drepturile omului, Consiliul Legislativ și Consiliul Concurenței au emis avize favorabile. În schimb, Banca Națională a României și Consiliul Economic și Social au formulat critică la adresa proiectului.
Banca Națională a României a considerat că inițiativa este prematură și lipsită de claritate juridică. BNR a subliniat că pentru a determina cuantumul prejudiciului este necesar un reper obiectiv care să arate ce nivel al indicelui ar fi fost aplicabil dacă nu ar fi existat practicile anticoncurențiale.
De ce se opune BNR?
Fără elemente suficiente despre faptele constatate și legătura cu fiecare contract, calculul prejudiciului cere o analiză individuală.
BNR a mai semnalat că intrarea în vigoare a unui asemenea mecanism ar putea afecta capacitatea băncilor de a finanța gospodăria, companiile și sectorul public.
Ce spune OUG 170/2020?
Impactul amenzilor și al despăgubirilor ar trebui evaluat în raport cu efectele asupra sistemului bancar, percepției investitorilor și agențiilor de rating.
BNR a atras atenția asupra faptului că OUG nr. 170/2020 reglementează deja cadrul prin care persoanele prejudicate pot cere repararea integrală a prejudiciului. Amenziile impuse de Consiliul Concurenței nu echivalează cu despăgubiri plătite direct clienților, ci sunt sancțiuni aplicate băncilor pentru încălcarea normelor de concurență.