Politică

Școli din Dolj fără toalete în clădire: elevii folosesc latrine în curte

Școli din Dolj fără toalete în clădire: elevii folosesc latrine în curte

În unele școli izolate din România, despărțirea de sărăcie rămâne un deziderat

În Leordoasa, județul Dolj, realitatea din spatele ușilor școlii aruncă o umbră lungă asupra promisiunilor de modernizare. În adâncul curții se ascunde o latrinoză care povestește o istorie de neglijare din partea autorităților locale și centrale. Deși guvernele succesive se laudă cu investiții în infrastructură, sute de elevi sunt forțați să folosească toalete precare, fără apă curentă și fără autorizații sanitare corespunzătoare.

Au trecut aproape douăzeci de ani de când România a aderat la Uniunea Europeană, o perioadă în care se promitea o transformare fundamentală a sistemului educațional. Totuși, pentru mulți copii, conceptul de „Europa” se oprește la pragul sălii de clasă. Corespondentul PROTV descrie scena: „Pentru mulți dintre copii, Europa se termină la ușa clasei, pentru că nici nu ajung aici din cauza condițiilor insalubre. Încearcă să se țină să nu vină până în fundul curții. Aceste toalete au fost ascunse ani de zile. E o realitate despre care autoritățile n-au vrut să vorbească, deși cu toții știam.”

Imaginea este una de contrast brutal: o națiune care se mândrește cu poziția sa în inima continentului, dar unde elevii ajung la școală cu bocanci norocoși și învață sub tavanuri crăpate. Când nevoia devine presantă, copiii traversează curți înghețate pentru a ajunge la un WC situat într-o baracă deteriorată, lipsită de demnitate și de bază sanitară. Corespondentul PROTV subliniază: „Drumul acesta îl fac copilașii zilnic atunci când au nevoie pe acolo. Nu este, nu este apă. Din păcate, condițiile au rămas precare. E toaleta fetelor aici.”

În unele școli izolate din România, despărțirea de sărăcie rămâne un deziderat, iar țara pare prizonieră a unui paradox. Corespondentul PROTV continuă: „OK. Toaletă. Pentru fetițe. Ai grijă unde calci. Există chiuvetă, există, nu există robinet. E clar că nu e sursă de apă, deși există niște conducte pe aici. Educația precară. În ce privește igiena, își spune cuvântul și aici. Nu au. Nicio sursă de apă, uite, niciun vas de apă.” Ne mândrim că suntem europeni, dar pe alocuri pare că anii curg înapoi. Latrina din fundul curții e o rușine, este suma neputinței unor administratori și conducători.

Frustrarea directorilor provine din discrepanța dintre efortul lor și lipsa investițiilor administrative

Un localnic din zonă explică istoria finanțării: „Fiecare an au fost bani, inclusiv pentru școala asta, ca să facă toaletele. Părintele umblă cu greu, au fost bani și de la Uniunea Europeană și de la guvern. Au dat cu vopsea. De securitate, tată. Securitatea nu are treabă cu veceul, are educația copiilor, igiena ei.” La fiecare început de an școlar, autoritățile promit rezolvarea cazurilor de școli fără grupuri sanitare în interior. Totuși, în anul 2026, există încă localități unde elevii folosesc toalete în curte, în condiții care par desprinse din secolul al XIX-lea. Lista problemelor rămâne lungă, iar soluția pare complexă.

În Leordoasa, presa locală a documentat situația la începutul semestrului. Supărarea directoarei a fost mare, deoarece școala a apărut pe lista „rușinii” publice, ceea ce a pus presiune suplimentară asupra autorităților locale. Acum câteva săptămâni, au început lucrări de atașare a unui container la clădirea vechi, o soluție improvizată care oferă cel puțin un spațiu mai decent pentru igiena elevilor. Corespondentul PROTV precizează: „Nici nu prea sunt aici. Din cauza spațiului, vechile clădiri nu prea sunt soluții. Aici e o soluție. Improvizată cu un container care va fi atașat vechii școli. Până la urmă, și asta poate fi o rezolvare pentru igiena copiilor.”

Frustrarea directorilor provine din discrepanța dintre efortul lor și lipsa investițiilor administrative, care sunt atribuite primăriilor, unde alte priorități concurează. Elena Dabega, consiliera primarului din Argetoaia, comentează: „Deci ce depinde de domnul primar, chiar s-a făcut omenește, s-a făcut tot pentru domnul primar. A avut, am văzut multe mandate aici.” Corespondentul PROTV întreabă: „Într-adevăr, aveam o întrebare, când a fost ultima oară la toaleta de acolo?” Elena Dabega răspunde: „Dacă nu era vremea asta .. a intrat acolo cu consult ca să demareze lucrarea. Deci de aia se fac înăuntru acum toaletele.”

Într-o altă grădiniță din aceeași comună, progresul este încă absent. Aici, nu este vorba de confort, ci de necesități de bază pentru anul 2026. Elevii se abțin de la toaletă în timpul pauzelor din cauza insalubrității. Este o problemă de sănătate publică, nu de preferințe personale. Jurnalistul Mihai Peticilă, care a urmărit evoluția politicilor publice în educație, analizează situația: „Nu se poate rezolva problema stând la mâna autorității locale, că e clar că oamenii ăia nu au niciun fel de impuls să facă asta și o tragem spre guvern. Crește și nouă bugetul educației și rezolvăm destul de rapid. Era planul la momentul respectiv, o problemă care ne face de râs în toată Europa.”

Școala cu toaletă în curte este un fenomen specific României. Comparând cu țările vecine precum Bulgaria, Polonia sau Ungaria, se observă că acolo toate școlile și grădinițele au grupuri sanitare în clădire, cu apă curentă și ventilație adecvată. În România, în schimb, încă există localități unde copiii folosesc latrine în curte, o situație care ar fi neimaginabilă în restul Europei. Este un semnal clar că modernizarea nu a ajuns în toate unghiurile țării.

Sursă: Știrile ProTV