Cât de mare e tăierea?
António Costa a prezentat sâmbătă o propunere care taie 204 miliarde de euro din bugetul inițial al Comisiei pentru 2028-2034.
Reactia a fost imediata: Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului, a avertizat că instituția legislativă nu va consimți la aceste tăieri și a îndemnă Guvernul României să se coordoneze cu alte state membre care se opun.
pentru România? Conform datelor Consiliului, noua variantă ajunge la 1.780 miliarde de euro, o scădere de 10% față de propunerea Comisiei. Costa justifică decizia cu necesitatea de a păstra contribuțiile statelor membre la un nivel sustenabil.
Totuși, Mureșan argumentează că această variantă nu asigură resursele necesare pentru apărare, cercetare și consolidarea economică.
Ce se pierde cu această tăiere?
Într-o postare pe Facebook, eurodeputatul a subliniat că pachetul de negociere este contrar intereselor Uniunii și a anunțat că Parlamentul, care deține ultimul cuvânt, va respinge tăierile.
Un aspect pozitiv: fondurile pentru agricultură și coeziune au rămas neatinge. Aceste arii sunt cruciale pentru România, care depinde de finanțările europene pentru fermieri și dezvoltare regională. Mureșan a calificat această scutire ca o „victorie importantă de etapă”, amintind că Parlamentul a cerut ca prioritățile noi să nu fie finanțate prin decuplarea fondurilor tradiționale.
Mureșan atrage atenția asupra impactului asupra capacității UE de a investi în apărare, cercetare și consolidare economică. O scădere de peste 200 de miliarde de euro înseamnă, în opinia sa, o finanțare inadecvată pentru aceste domenii esențiale pentru viitor.
Cum se justifică decizia?
Costa susține că bugetul rămâne suficient de ambițios. Comparativ cu cadrul 2021-2027, finanțarea pentru competitivitate ar crește cu 120%, pentru apărare cu 232%, pentru Horizon Europe cu 57% și pentru Erasmus cu 25%.
Deși e o creștere față de prezent, Mureșan reamintește că sumele rămân cu 204 miliarde mai mici decât propunerea inițială a Comisiei.
Motivația reducerii e dorința unor state de a limita cheltuielile UE. Mureșan cere implicarea activă a Guvernului României în Consiliu, alături de alte state care se opun tăierilor.
De unde vin banii?
O altă temă centrală e identificarea noilor surse de venit: Costa propune o contribuție bazată pe veniturile din servicii digitale ale marilor corporații, măsură susținută și de Parlament.
Mureșan adaugă că Parlamentul dorește contribuții din criptoactive și jocuri de noroc, pentru a diminua presiunea asupra contribuțiilor naționale.
Propunerea lui Costa urmează să fie dezbătută de șefii de stat și de guvern la reuniunea specială a Consiliului European din 26-27 noiembrie.
Adoptarea cadrului financiar necesită acordul unanim al statelor membre și aprobarea Parlamentului European.