Cele mai noi estimări ale autorilor, referitoare la trimestrul al doilea al anului 2026
Strategia fiscală a României a lăsat urme adânci în economia națională
Eforturile întreprinse de Guvernul României pentru a diminua cel mai mare deficit bugetar înregistrat în cadrul Uniunii Europene au generat efecte negative semnificative asupra activității economice în anul curent. Această ajustare a fost implementată într-o perioadă în care producția totală se află sub capacitatea maximă a țării. Potrivit analizei elaborate de echipa de cercetare a Erste Group, pachetul de măsuri fiscale aprobat în anul precedent a reușit să corecteze dezechilibrele macroeconomice grave, însă a scos aproximativ un punct procentual din ritmul de creștere previzut pentru 2026, comparativ cu scenariul în care aceste măsuri nu ar fi fost puse în aplicare.
Conform concluziilor economiștilor BCR, Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță, impactul unei consolidări bugetare asupra PIB-ului este determinat nu doar de magnitudinea ajustării, ci și de momentul implementării și de natura instrumentelor alese. „Multiplicatorii fiscali nu sunt constanți”, subliniază analiștii Erste. Aceștia variază în funcție de instrumentul mobilizat – fie taxe, fie cheltuieli guvernamentale, fie investiții publice –, se transformă odată cu dinamica economică și tind să fie mai mari atunci când există capacitate neutilizată în economie. Prin urmare, o consolidare de aceeași magnitudine poate produce efecte foarte diferite asupra nivelului de producție, în funcție de cronologia aplicării și de compoziția măsurilor, susțin aceștia. „O ajustare bazată pe creșterea taxelor, concentrată într-o fază de recesiune sau de activitate slabă, este probabil să genereze o pierdere mai mare de producție decât aceleași măsuri răspândite în timp sau introduse pe măsură ce redresarea economică se consolidează”, arată raportul.
Cele mai noi estimări ale autorilor, referitoare la trimestrul al doilea al anului 2026, relevă o decalaj al producției reale de minus 4,1% față de nivelul de producție potențial. Aplicând multiplicatorii estimați la măsurile fiscale adoptate în 2025 și ajustând calculele în funcție de gradul efectiv de implementare, Erste estimează că PIB-ul real ar putea fi cu aproximativ 0,3% mai mic în 2025 și cu 1,3% mai mic în 2026, comparativ cu scenariul fără aplicarea pachetului fiscal. În termeni de ritm anual de creștere, impactul ar fi de aproximativ 0,3 puncte procentuale în 2025 și de un punct procentual în 2026.
Raportul atrage atenția și asupra limitelor estimărilor
Majoritatea efectului negativ provine din măsurile care erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor: majorarea impozitului pe valoare adăugată și a accizelor, precum și înghețarea pensiilor, beneficiilor și remunerațiilor din sectorul public. În schimb, taxele impuse băncilor, dividendelor și jocurilor de noroc au o contribuție redusă în calculul autorilor, în condițiile în care acestora le este atribuit un multiplicator de 0,1. Raportul precizează că estimarea este un exercițiu ilustrativ, nu o prognoză de creștere economică.
Erste subliniază că reducerea deficitului este o necesitate, însă ritmul și componența măsurilor pot influența semnificativ costul economic al procesului. O ajustare distribuită în timp poate limita pierderile de producție pe termen scurt, în măsura în care condițiile de finanțare și angajamentele fiscale permit acest lucru. Totuși, amânarea unei consolidări credibile are, la rândul său, costuri: cheltuieli mai mari cu plata dobânzilor, riscuri pentru ratingul suveran și posibile consecințe asupra accesului la fondurile europene.
Raportul atrage atenția și asupra limitelor estimărilor. Modelele utilizate nu evaluează dinamica datoriei publice sau costurile de finanțare și, prin urmare, nu stabilesc dimensiunea totală a ajustării bugetare necesare. Multiplicatorul PIB nu măsoară nici valoarea socială a serviciilor publice și nici echitatea structurii consolidării. „Concluzionăm că momentul aplicării și structura măsurilor sunt critice: înăsprirea fiscală pare să aibă un cost mai ridicat asupra producției economice atunci când economia funcționează sub nivelul său potențial, așa cum indică cea mai recentă estimare a noastră, iar reducerile cheltuielilor de consum ale guvernului au un cost măsurabil asupra producției. Rezultatele susțin aplicarea etapizată și atentă a măsurilor, precum și protejarea investițiilor productive în cadrul unui plan credibil de consolidare fiscală.”
Datele privind comerțul cu amănuntul pentru luna septembrie relevă o scădere de 1,3% față de luna precedentă și de 2,6% în ritm anual, după o scădere anuală de 0,2% în luna august. Scăderea a fost vizibilă în toate principalele categorii: vânzările de produse nealimentare au coborât cu 2% față de luna septembrie 2025, cele de carburanți cu 3,5%, iar cele de produse alimentare cu 2,2%. Pe ansamblul trimestrului al treilea, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,1% față de trimestrul anterior, dar au rămas cu 3% sub nivelul din aceeași perioadă a anului precedent. În trimestrul al doilea, declinul anual fusese de 6,3%.
Presiunea asupra consumului este reflectată și de evoluția veniturilor: remunerațiile reale au scăzut cu 0,6% în luna august 2026, iar estimările indică menținerea lor în teritoriu negativ pe parcursul anului. În luna octombrie, încrederea consumatorilor s-a deteriorat ușor, ajungând la minus 33,2 puncte, de la minus 32,5 în luna septembrie. Rata șomajului a coborât la 6,3% în luna septembrie, de la 6,4% în luna precedentă.