Cum reducerea parlamentarilor afectează eficiența guvernării?
Reforma administrației publice propusă de Siegfried Mureșan în cadrul programului de guvernare este supusă unei critici severe de către Alianța Unită pentru România (AUR), care consideră că proiectul propune numeroase modificări structurale, dar lipsesc obiective clare, criterii de evaluare și măsuri cuantificabile privind economiile așteptate. Conform analizei efectuate de Comisia de specialitate Administrație Publică din cadrul AUR, reformulările anunțate nu stabilesc suficient dimensiunea finală a aparatului administrativ nici nivelul economiilor bugetare pe care le urmărește.
Alianța avertizează că, în lipsa unor ținte verificabile, există riscul unei reorganizări formale, în care personalul și cheltuielile pur și simplu sunt mutate dintr-o structură în alta, fără o reducere reală a birocrației sau a cheltuielilor de funcționare.
Unul dintre punctele criticate se referă la propunerea de a crea un nou centru de decizie în domeniul digitalizării, în contextul în care Autoritatea pentru Digitalizarea României are deja atribuții de coordonare la nivel național. AUR consideră că această iniciativă duce la dublarea structurilor și generează redundanci în loc de eficientizare.
De asemenea, alianța menționează că transferul activelor „subutilizate” către autoritățile locale este insuficient clarificat, deoarece lipsesc criteriile obiective de evaluare, o procedură stabilită de transfer și obligațiile clare pe care le-ar trebui să le îndeplinească beneficiarii.
Fără aceste elemente, există pericoul ca transferul să devină un mecanism de deplasare a problemelor în loc de rezolvarea lor.
În ceea ce priveste reducerea numărului de parlamentari, programul propus de Mureșan prevede o scădere cu aproximativ 13% a numărului de membri ai Parlamentului, în timp ce AUR susține un plafon rigid de maximum 300 de parlamentari. La nivelul Executivului, alianța propune o structură de maximum 10 ministere și cel mult 50 de secretari de stat, contrastând cu propunerile din program, care nu precizează exact câte funcții sau structuri vor fi eliminate.
Conform sursei citate în comunicatul de presă al AUR, „Programul Mureșan propune comasări, dar nu stabilește câte structuri și funcții vor dispărea sau ce economie bugetară trebuie obținută.” În loc de aceasta, AUR propune un țintă verificabilă: reducerea cu 50% a numărului de agenți și instituții guvernamentale, ca măsură concretă și măsurabilă de eficientizare.
Alianța criticează și conceptul de „dividend al reformei”, considerat conditionat de atingerea unei scopuri macroeconomice – cum ar fi reducerea deficitului, obținerea economii viitoare și generarea de venituri suplimentare prin colectare – fără a specifica modul în care acestea vor fi cuantificate sau monitorizate. Mai mult, reducerea taxării muncii, prevăzută să înceapă de la 1 iulie 2027, nu precizează valoarea concretă a beneficiului fiscal, ceea ce face dificilă evaluarea impactului real asupra contribuabililor și a bugetului de stat.
Alianța criticează și conceptul de „dividend al reformei”
AUR avertizează că, fără o metodologie transparență și obiective cuantificate, astfel de măsuri riscă să rămână la nivel de declarații de intentie, fără efecte tangibile.
Un alt punct de atenție este reprezentat de reducerea personalului public, pe care AUR o consideră neadecvată dacă este aplicată exclusiv pe bază aritmetică.
Alianța avertizează că reducerile uniforme pot afecta disproporționat structurile care suferă deja de deficit de personal, ducând la supraîncărcarea angajaților rămăși și la degradarea calității serviciilor publice.
În cazul centrelor de servicii partajate, fără eliminarea efectivă a posturilor și procedurilor redundantе, birocrația nu este reduciă, ci pur și simplu transferată de la o instituție la alta, ceea ce nu duce la nicio economie reală.
La nivel local, AUR exprimă preoccupări privind finanțarea consorțiilor de UAT-uri (Unități Administrativ-Teritoriale), sugerând că acest mecanism poate dezavantaja localitățile cu o capacitate administrativă redusă, care nu au resursele necesare pentru a participa eficient la asemenea structuri de colaborare. În cazul Bucureștiului, transferul unor atribuții către Primăria Generală este criticat pentru riscul unei recente centralizări, în lipsa suficient clarificări privind modalitățile de transfer al patrimoniului, personalului și resurselor financiare.
Fără un cadru precis, există pericoul ca această mutare să conducă la neclarități juridice și operative, în loc de o simplificare a administrației locale.
Fără aceste elemente, reforma riscă să rămână un exercițiu de forme, fără efecte reale asupra eficienței sau a cheltuielilor publice.