Ce moșteniri lasă administrația?
În cadrul unei conferințe de presă organizată la Palatul Victoria, Ilie Bolojan, actualul prim-ministru interguvernist, a oferit o evaluare detaliată a celor cinci luni de activitate a Guvernului provizoriu, sublinind principalele provocări interne și externe cu care a fost confrontat. El a început prin a explica motivul demiterii actualului executiv, afirmând că PSD nu a reușit să suporte presiunea generată de necesitatea transformării sistemului prin introducerea unor norme corecte și mecanisme de alocare eficiente.
Conform său, nu reformele au eșuat, ci dimpotrivă, tocmai ei au început să afecteze interesele unor grupări politice care doresc să profite de un stat care nu a fost rescris.
Bolojan a recunoscut faptul că a fost supus unor atacuri nedrepte și lipsite de bază reală, însă a explicat că a ales să rămână concentrat pe obiectivul principal: avansarea României spre un viitor mai stabil și dezvoltat. El a precizat că fiecare decizie luată – fie că vorbim despre aprobarea unei noi legi, atingerea unui pas esențial din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fie reducerea deficitului bugetar – a fost gândită pentru a nu pune în pericol relațiile cu partenerii internaționali și ratingurile agențiilor de creditare.
În ciuda presiunilor, Bolojan a reușit să mențină coerența politicii economice și să conducă procesul de implementare a PNRR-ului în condiii optmale. El a elogiat eforturile depuse de miniștri și autoritățile locale, recunoscând că absorbția fondurilor europene a fost un demers colectiv, bazat pe cooperare și profesionalism.
Totodată, oficialul a vorbit despre importanța reconstrucției economice pe baza unor fundamente mai solide, sublințind inițiativele lansate în această vară pentru a stimula producția internă, a atrage investițiile românilor de pretutindeva și a promova tehnologiile emergente. El a subliniat că în contextul unei regiuni afectate de conflict, securitatea energetică și apărarea frontierelor naționale sunt prioritare, motiv pentru care accesarea fondurilor din programul european SAFE a reprezentat o acțiune de stat esențială.
La capitolul moștenirii pe care le lasă administrației sale, Bolojan a vorbit despre un buget așezat pe o traiectorie sigură, îndemnând viitorul guvern să păstreze o gestionare prudentă a finanțelor publice și să se bazeze pe creștere economică susținută prin investiții, nu prin consum. El a atras atenția asupra faptului că, deși nu a lăsat datorii neplătite, România confruntă cu probleme structurale profunde care necesită acțiuni corespunzătoare din partea guvernelor viitoare.
Printre aceste provocări, Bolojan a identificat cinci domenii esențiale. Primul domeniu se referă la litigiile generate de magistrați, în special la o hotărâre care impune plata unei sume de peste cinci miliarde de lei. El a explicat că, în lipsa unei modificări legislative care să prevadă o reglementare unitară a salarizării, viitoarele administrații vor fi blocate în fața acestor obligații financiare.
Al doilea domeniu structural se leghează de sectorul energetic, unde se află scheme de compensare instituite înapoi din 2021.
Ce vizează al patrulea punct?
Potrivit său, autoritatea națională de reglementare a energiei (ANRE) încă nu a verificat toate facturile emise în această perioadă, iar efectele acestor neplăți vor persista și în anii următori.
Pentru acest an, s-au alocat trei miliarde și șapte sute de milioane de lei pentru acoperirea acestor restanțe, dintre care aproximativ un miliard și cinci sute de milioane au fost deja achitate.
Al treilea aspect structural se referă la sistemul de sănătate, care suferă din cauza subfinanțării pe termen lung a fondului național de asigurări sociale de sănătate. Înainte de modificările aduse, numai 6,5 milioane de cetățeni plăteau contribuția de sănătate, în timp ce 16,5 milioane beneficiau de servicii medicale. Datorită măsurilor luate, acest număr a crescut la 10,5 milioane de contribuabili, marcând un pas către echilibrarea sistemului. Totuși, lipsa unor reforme salarializate corespunzătoare rămâne o problemă majoră pentru managementul spitalicesc.
Al patrulea punct structural vizează supracontractarea investițiilor, o tendință care a generat o supraevaluare a proiectelor în domeniul transporturilor, unde procentul depășește 300%. Similar se întâmplă și în proiectele legate de rețelele de apă și canalizare. În acest context, Bolojan a atras atenția asupra faptului că la Ministerul Transporturilor există contracte în valoare totală de peste 30 de miliarde de euro, comparativ cu un buget anual mediu de aproximativ 6 miliarde de euro.
Acest lucru înseamnă că lucrările vor continua timp de cel puțin cinci ani, fără a avea garanția de finanțare adecvată.
În ceea ce privește relațiile cu autoritățile locale, Bolojan a explicat că facturile emise în temeiul programului Anghel Saligny, într-o valoare de 2,4 miliarde de lei, pot fi achitate fără dificultăți prin mecanul rectificării bugetare. Tot prin aceasta, eliberarea blocajului de 10% aplicat la începutul fiecărui an permite plata tuturor facturilor de construcții, inclusiv cele care vor apărea până la finalul anului fiscal.
Cincilea problemă structurală se referă la modul în care sunt gestionate companiile de stat. În mod repetat, organizații precum CFR sau Metrorex solicită sume suplimentare în mediul în care nu au aplicat reforme semnificative în ultimii ani. Fără o restructurare corespunzătoare și fără schimbarea indicatorilor de performanță, aceste întreprinderi nu pot fi transformate în entități eficiente și dedicate serviciilor cetățenilor.
Declarația sa a fost una cuprinzătoare, plină de date concludente și de un mesaj puternic: doar printr-o guvernare serioasă, bazată pe principii solide și transparență, țara noastră poate asista pe drumul său spre o societate modernă, competitivă și echitabilă.