Investițiile publice au crescut semnificativ!
Luni seară, într-o conferință de presă organizată la Palatul Victoria, premierul interimar Ilie Bolojan a oferit o evaluare detaliată a activității sale guvernamentale, în contextul apropierii votului de încredere pentru noul cabinet condus de Luca Niculescu. Într-un cadru politic tensionat și economic dificil, el a subliniat că măsurile luate au fost cruciale pentru a evita o criză majoră care ar fi putut afecta întreaga țară.
Conform declarațiilor sale, lipsa unei reforme ordonate ar fi dus la instabilitate financiară semnificativă. „Dacă nu am acționat prompt și sistematic, situația s-ar fi deteriorat rapid”, a explicat el, adăugând că transparența a fost la baza fiecărui pas.
Refuzând să ascundă informații esențiale, Bolojan a precizat că nu și-a modificat nicio dată cifrele oficiale și a respins ideea de a face promisiuni fără un temei real.
Printre primele acțiuni luate de noua conducere a Guvernului se numără majorarea TVA-ului, o decizie considerată dificilă, însă necesară pentru a asigura resurse bugetare suficiente. „Trebuia să aducem bani urgent în sistem și să combatem excesul de deficit”, a declarat premierul interimar.
El a recunoscut că fiecare măsură are un impact direct asupra vieții cotidiene a milioanelor de cetățeni, știind că fiecare cifră ascunsă spre spatele ecranelui reprezintă o familie afectată de concederi, un angajat îngrijurat de viitor, sau un pensionar care se luptă să-și dea de înțeles cheltuielile.
În ciuda dificultăților, Bolojan a evidențiat că eforturile depuse au avut un efect pozitiv. Deficitul bugetar a scăzut semnificativ în a doua jumătate a anului trecut și se prognozează o reducere continuă și în 2026. Datele oficiale arată că execuția bugetară în primele opt luni ale anului curent a înregistrat un déficit de 78,5 miliarde de lei, într-o scădere de 1,53 puncte procentuale comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Această îmbunătățire a permis evitarea retrogradării de către agențiile internaționale de evaluare a riscului creditare, menținând astfel accesul la finanțare externă.
Totodată, investițiile publice au crescut semnificativ, trecând de la 82 miliarde de lei în 2025 la 107 miliarde de lei în 2026, cu o pondere considerabilă reprezentată de fonduri europene. Totuși, cheltuielile personale au fost reduse ușor, indicând o gestionare mai eficientă a resurselor umane.
Totuși, creșterea datoriei publice a rămas un punct sensibil, legată în parte de dobânzile mari plătite la împrumuturile contractate anterior.
Lupta împotriva risipei și a funcțiilor inutile!
„Acest fenomen a fost amplificat de evoluțiile internaționale și de deciziile luate de alte guverne”, a recunoscut Bolojan, subliniind că inflația a fost o consecință parțială a ajustărilor interne, dar și a crizelor externe neindependente.
O altă realizare importantă a guvernului interimar a fost reanimarea absorbției fondurilor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Programul a fost găsit blocat și în pericol de eșec, dar a fost reușit să fie relansat.
Până în prezent, România a încasat 65% din valoarea totală a acordurilor, iar două cereri suplimentare sunt în faza finală de aprobare de către Comisia Europeană.
Acestea ar permite atingerea aproape a 90% din granturile inițial alocate.
„Oricât am încerca să corectăm lucrurile, întâmpinăm rezistență din partea unor forțe vechi”, a afirmat Bolojan, reamind că PSD a încercat să desfigureze procesul de reformare a administrației publice, amânând progresele esențiale până în februarie 2026. „Dacă aceste obstacole nu ar fi existat, România ar fi într-o poziție mult mai favorabilă”, a concluzionat el, evidențiind că unele reforme au fost blocate din cauza intereselor ascunse.
Printre prioritățile sale se numără lupta împotriva risipei și a funcțiilor inutile, precum și digitalizarea pentru reducerea birocrației. „Nu dorim să atacăm profesioniștii, ci doar să eliminăm sistemele care nu funcționează”, a spus el, insistând că echitatea socială necesită o corectare a comportamentului tuturor actorilor, inclusiv al instituțiilor statului.
Printre cele mai remarcabile inițiative se numără reforma pensiilor magistraților, considerată una dintre cele mai dificile mișcări legislative din ultimul deceniu. „Am luat această decizie cu maturitate, chiar dacă are un cost politic și financiar imediat”, a declarat Bolojan.
În domeniul energetic, el a recunoscut că lipsa reformelor și întârzierile investiționale au generat efecte negative asupra consumatorilor și pe piața muncii. Totuși, progresele semnificative au început să apară, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea capacităților de stocare și conectivitatea rețelelor electrice. Proiectele majore, cum ar fi centralele gaze de încaltământ, sunt în desfășurare și necesită continuitate.
În încheiere, premierul interimar a îndemnat toți românii să continue să fie solidari în fața provocărilor viitoare, mulțumindu-le pentru răbdarea demonstrată în perioada recentă.