Cum am gestionat inflația și presiunile externe?
Liderul liberal Ilie Bolojan a subliniat că, în momentul preluării guvernării, România se afla într-o criză economică severă, cu un deficit bugetar fără precedent, ceea ce a generat temerea unei retrogradări către categoria „junk” din partea agențiilor de rating internaționale. După aproximativ șase luni de guvernare, mandatul său se va încheia. A fost o perioadă intensă, marcată de crize interne și externe, precum și de numeroase provocări. Am preluat un stat cu spatele la zid, cu un deficit record, atât bugetar, cât și de încredere.
În luna iunie a anului trecut, situația era atât de gravă, încât niciun politician nu se oferea să preia funcția de prim-ministru.
Creșterea bazată pe datorie, Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) blocat, o societate divizată după anularea alegerilor și un risc real de intrare în incapacitate de plată.
Nu a existat o alegere reală, ci doar o singură variantă: a începe procesul de redresare. Dacă nu am fi inițiat o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit întreaga țară. Am fost nevoiți să începem prin creșterea taxei pe valoare adăugată (TVA), pentru a aduce urgent resurse la buget. Nu am ascuns nimic de la cetățeni, nu am alterat cifrele, am refuzat să facem promisiuni neacoperite.
Știu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor, un pensionar care și-a recalibrat bugetul și a simțit scăderea standardului de viață.
Efortul lor trebuie respectat printr-un stat mai eficient și o economie care să ofere perspective tuturor. Le mulțumesc tuturor românilor pentru că au suportat greutățile din această perioadă. Am redus deficitul în a doua jumătate a anului 2025 și îl vom reduce și în 2026 la ținta anunțată.
Ce a făcut PNL cu PNRR și ce PSD a blocat?
Avem acum un deficit de 78 de miliarde de lei, comparativ cu 125 miliarde de lei anterior. Am evitat retrogradarea de către agențiile de rating, asigurând posibilitatea finanțării deficitului. Investițiile au crescut de la 82 de miliarde de lei la 107 miliarde. Peste două treimi din această valoare provin din plăți aferente proiectelor europene.
Premierul interimar a abordat și tema creșterii inflației, amintind că aceasta a fost alimentată și de factori externi, afara controlului Guvernului României.
În primele opt luni ale anului 2026, cheltuielile de personal au totalizat 122 de miliarde de lei, cu 4,3 miliarde mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent.
A existat o scădere a consumului și o pierdere a creșterii economice, ca rezultat al unei creșteri bazate pe datorie. Consumul stimulat cu fonduri împrumutate s-a dovedit toxic, astfel am ieșit din această iluzie. Datoria a crescut deoarece este necesar să se plătescă împrumuturile cu dobânzi ridicate, influențate și de evenimentele la nivel internațional.
Inflația a făcut parte din procesul de corecție, dar a fost și consecința unor crize externe, situate în afara controlului României.
Corecția bugetară nu a fost un scop în sine, ci am căutat să trecem treptat de la o creștere bazată pe consumul pe datorie la o creștere bazată pe producție.
Ce a însemnat criza în domeniul energiei?
Președintele PNL a folosit această ocazie pentru a critica PSD, fostul partener de guvernare, acuzând social-democrații că au blocat reforme esențiale, ceea ce a dus la pierderea unor fonduri semnificative din PNRR. Am găsit PNRR blocat, supracontractat, întârziat și la marginea eșecului. L-am renegociat și l-am repornit. România a primit 65% din valoarea totală a PNRR și mai are de încasat două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene.
Atingerea a 90% din grantul inițial ar fi fost posibilă dacă PSD nu ar fi blocat Legea salarizării.
Dacă nu am fi transferat către Societatea pentru Administrare a Fondului European pentru Dezvoltare Regională (SAFE) proiectele de infrastructură din nord-estul țării, acestea ar fi fost implementate fără eșec.
Am inițiat următoarele măsuri: reducerea structurilor și posturilor inutile, reforma administrației, plafonarea privilegiilor, stabilirea criteriilor de performanță, reforma autorităților finanțate din bugetul de stat, reforma pensiilor magistraților și digitalizarea.
PSD, observând că programul de guvernare începea să fie pus în practică, a început să saboteze Guvernul. Ar fi dorit ca acest guvern să amâne până când cetățenii ar fi uitat. Dacă nu ar fi blocat o mare parte a reformelor, România ar fi fost astăzi într-o situație mai bună, dar reformele afectau interese puternice. Am pornit un război împotriva sinecurilor, nu am dus un război împotriva funcționarilor corecți. Reforma statului este o chestiune de dreptate: nu putem cere familiilor și companiilor să suporte costurile ajustării, în timp ce pierderile cronice rămân neatinse. Cea mai importantă reformă a fost introducerea unui nou mod de guvernare.
Fără minciună, fără așteptări false, cu respect pentru banul public. Reforma pensiilor magistraților a fost o premieră; nimeni nu a avut curajul să o asume.