Pierdem fonduri PNRR din cauza politicii?
România a pierdut 200 de milioane de euro din fondurile PNRR din cauza întârzierilor în numirea unor lideri competenți la companiile de stat.
Această pierdere directă este rezultatul unei abordări greșite a partidelor PSD și PNL, care au tratat societățile publice mai degrabă ca pe niște sinecuri politice, decât ca pe entități economice strategice.
În loc să organizeze proceduri de selecție transparente și competitive, aceste companii au fost ținute ostatic de administratori interimari, persoane desemnate politic, fără mandate clare și fără a îndeplini criteriile profesionale necesare. Selecțiile pentru pozițiile de conducere au fost externalizate unor firme mici, adesea fără capacitatea reală de a identifica candidați potriviți, în timp ce ministerele, conduse succesiv de guverne PSD și PNL, au preferat să mențină posturile provizorii, evitând instalarea unor manageri independenți și competenți.
O tradiție a influenței politice
De ani de zile, companiile de stat au fost văzute ca o sursă de influență politică, de contracte favorabile și de sinecuri pentru apropiați, nu ca pe instituții care ar trebui să genereze performanță economică. Mecanismul este același, indiferent de partidul aflat la putere: prelungirea repetată a mandatelor interimare pentru a menține controlul politic, modificarea sau anularea concursurilor pentru ocuparea pozițiilor de conducere, și lipsa unei preocupări reale pentru profesionalizarea managementului.
Pierdem PNRR din cauza politizării?
Comisia Europeană a constatat că România nu a îndeplinit obiectivele de guvernare corporativă stabilite și a redus finanțarea PNRR cu 200 de milioane de euro. Aceasta este o sancțiune directă pentru politizarea companiilor de stat și pentru incapacitatea guvernelor succesive de a implementa reforme reale. Este un sistem construit pe interese politice, nu pe beneficiul cetățenilor români.
Această situație nu este una izolată, ci reflectă un model guvernamental în care funcțiile publice sunt adesea tratate ca recompense politice, numirile sunt făcute pe criterii de loialitate, nu de competență, iar companiile de stat sunt utilizate pentru a servi interesele partidului aflat la putere. Se prelungește astfel o practică dăunătoare, în care prim-ministrul român pare să accepte tacit reasigurările partidelor politice în loc să impună reforme reale.
Este clar că România riscă să piardă și alte fonduri europene dacă nu implementează reforme politice reale.
Dacă Comisia Europeană va considera că România nu face progrese suficiente în ceea ce privește guvernarea corporativă, ar putea reduce și mai mult finanțarea PNRR, punând în pericol investiții importante în infrastructură, educație și sănătate.
Această situație subliniază importanța unei abordări responsabile și transparente a managementului companiilor de stat, bazată pe competență și profesionalism, nu pe interese politice.