Cum se naște Grupul Aeronautic Național?
Strategia viitorului Executiv condus de Luca Niculescu, depusă oficial la Parlament joi, 15 octombrie, schițează o transformare profundă a infrastructurii critice de transport și a industriei aeronautice pentru intervalul 2026-2028. Planul ambițios vizează sectoare vitale, de la modernizarea portuară și militară, până la restructurarea completă a operatorului aerian național și extinderea capacităților aeroportuare ale Capitalei.
Pilonul central al ambițiilor aeronautice este crearea Grupului Aeronautic Național.
Această entitate va centraliza sub o umbrelă unică, similară modelului aplicat în industria de apărare prin ROMARM, patru piloni ai sectorului: IAR Ghimbav, ROMAERO, Avioane Craiova și divizia TAROM Tehnic.
Ce viitor are TAROM cu un investitor privat?
Ministerul Economiei urmează să fundamenteze cadrul organizatoric necesar pentru ca acest grup să poată acoperi, integrat, segmente complexe de reparații, mentenanță și producție, deservind atât clienți civili, cât și militari.
Menționăm că TAROM Tehnic, deși aflată în proprietatea integrală a transportatorului aerian, funcționează ca o entitate autonomă.
Cum scăpăm de aglomerația de pe Otopeni?
În ceea ce privește TAROM, programul de guvernare pune accent pe redresarea economică și atragerea capitalului privat.
Până la finele anului 2026, compania trebuie să demonstreze Comisiei Europene viabilitatea planului său de afaceri revizuit pe doi ani, aspect crucial pentru menținerea ajutorului de stat de 95,3 milioane de euro deja aprobat.
Odată ce managementul profesionist va fi implementat, Guvernul intenționează ca, începând cu anul 2027, să deschidă procedura de selecție pentru un investitor strategic. Se analizează două scenarii: fie preluarea unei participații majoritare, fie cedarea unui pachet de acțiuni cuprins între 20% și 49%.
Sute de milioane pentru Portul Constanța!
Totuși, statul garantează menținerea capacităților de mentenanță și operarea rutelor interne considerate esențiale, acestea din urmă urmând a fi licitate prin contracte de serviciu public.
Pe segmentul infrastructurii aeroportuare, Guvernul propune soluții pentru evitarea congestiei la Aeroportul Henri Coandă, inclusiv prin edificarea Terminalului 2. Acest obiectiv major ar putea fi realizat printr-o concesiune sau un parteneriat public-privat, fiind prevăzută conectarea directă cu Autostrada A0 și cu magistralele feroviare. În paralel, se analizează o eventuală migrare a unor zboruri către Aeroportul Băneasa, decizia fiind condiționată de rezultatele unor studii de trafic. De asemenea, Executivul va încuraja dezvoltarea aeroporturilor din regiuni, respectând normele europene stricte privind sprijinul financiar de stat.
Bani europeni pentru mobilitate militară?
Modernizarea infrastructurii navale reprezintă un alt punct de interes major, cu alocări financiare consistente pentru Portul Constanța, estimate la peste 900 de milioane de euro.
Aceste fonduri sunt destinate extinderii capacităților de operare, dezvoltării unui hub de securitate maritimă și modernizării Ecluzei Năvodari. Totodată, terminalele specializate vor fi operate prin concesiune către entități private mari, cu obligații clare de investiții și volume de marfă, în timp ce pe Dunăre se va acționa constant prin dragaj pentru a asigura navigabilitatea permanentă.
Nu în ultimul rând, programul acordă o atenție sporită mobilității militare, utilizând aproximativ 4,2 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE. Aceste resurse vor fi direcționate către coridoare feroviare, rutiere și portuare esențiale, facilitând tranzitul forțelor aliate și naționale pe Flancul Estic al NATO. Toate aceste intervenții vor fi sincronizate cu exigențele Alianței Nord-Atlantice și cu liniile de finanțare europene, asigurând o infrastructură cu dublă utilizare, adaptată provocărilor actuale de securitate.