Politică

Guvernul Luca Niculescu va fi votat marți, 20 octombrie, în ședință comună a Parlamentului

Guvernul Luca Niculescu va fi votat marți, 20 octombrie, în ședință comună a Parlamentului

Sănătate: Cum se mută accentul de la spitale la prevenție?

Parlamentul își deschide sesiunea comună marți, la ora 14:00, pentru a vota Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu. În program, Camera Deputaților și Senatul vor lucra împreună pentru a acorda votul de încredere.

Înainte de vot, audierile miniștrilor au avut loc luni, între 12:00 și 20:00, și marți, între 09:00 și 12:00, conform calendarului stabilit de Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului.

În timpul dezbaterilor, PSD va dispune de 11 minute, AUR de opt, PNL de șapte, USR de cinci, iar UDMR de trei. Grupurile minorităților naționale – Uniți pentru România, S. O. S. România și PACE – Întâi România – vor avea fiecare un minut pentru intervenții.

Luca Niculescu a prezentat la Parlament lista viitorului cabinet: 18 ministere, dintre care 12 aparțin Social-democraților.

Printre tehnocrati se regăsesc ministerele Finanțelor, Externe, Energie, Educație și Digitalizare, precum și un minister nou: „Digitalizare și Inteligență Artificială”.

Programul de guvernare subliniază tranziția de la o economie bazată pe import și forță de muncă ieftină la una orientată spre producție internă, inovare și tehnologie. Se pune accent și pe o ajustare bugetară care nu se bazează doar pe cantitate, ci și pe calitate: reducerea deficitului prin cheltuieli mai eficiente, colectare mai bună a veniturilor și combaterea evaziunii.

Scopul este o economie puternică, capabilă să susțină un deficit redus și o datorie sustenabilă.

Muncă și venituri – Crearea de locuri de muncă decente, dezvoltarea formării profesionale în domenii cerute și asigurarea veniturilor sigure, cu servicii sociale orientate spre beneficiar.

Educație – Garantarea șanselor egale în educație, astfel încât oportunitățile unui copil să nu depindă de veniturile părinților, mediu, etnie sau limbă. Se prevede corectarea efectelor Legii nr. 141/2025 și pregătirea a trei reforme majore privind finanțarea educației, cercetarea și curriculumul.

Energie – Dezvoltarea simultană a producției, stocării, rețelelor și consumului flexibil. Planul prevede adăugarea a peste 5.000 MW până la finalul lui 2027 și producția a aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze anual din Marea Neagră, cu scopul de a reduce dependența de importurile scumpe de electricitate până la finalul lui 2028.

Mediu: Ce înseamnă o administrație de mediu profesionistă și digitalizată?

Infrastructură – Finalizarea șantierelor deja începute și prioritizarea transportului feroviar, prin combinarea fondurilor europene, instrumentului SAFE, parteneriatelor public-private și bugetului național, păstrând stabilitatea fiscală.

Agricultură – Sprijinirea fermierilor prin acces la apă, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, asigurarea unui acces stabil la piață și acordarea unui sprijin corect și la timp.

Mediu – Dezvoltarea unei administrații de mediu profesioniste și digitalizate, finanțarea proiectelor mature și consolidarea rezilienței la secetă și inundații. Se aplică principiul „poluatorul plătește”.

Stat – Dimensionarea aparatelor de stat în funcție de atribuții și dezvoltarea unei administrații digitale integrate pentru identitate, date, plăți și servicii publice. Se promovează cooperarea voluntară între comunități și evaluarea investițiilor publice în funcție de rezultatele pentru cetățeni.

Fonduri europene – Încasarea ultimelor plăți din PNRR, accelerarea implementării politicii de coeziune 2021–2027 și a Fondului pentru Tranziție Justă, pregătirea Fondului Social pentru Climă și negocierea bugetului european pentru 2028–2034. Obiectivul este trecerea de la administrarea fondurilor la gestionarea investițiilor.

Justiție – Asigurarea independenței și eficienței instanțelor și parchetelor, reducerea duratei procedurilor și dezvoltarea unei justiții digitalizate. Se pune accent pe combaterea corupției și a criminalității grave, respectând drepturile fundamentale.

Securitate – Consolidarea apărării naționale în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, amenințărilor hibride și riscurilor din Marea Neagră. Se propune creșterea gradată a cheltuielilor de apărare la 5% din PIB, în cadrul NATO, UE și al Parteneriatului Strategic cu SUA, și corelarea înzestrării cu dezvoltarea industriei naționale.

Se pune accent și pe siguranța cetățenilor și pe îndeplinirea obiectivelor stabilite prin instrumentul SAFE.

Politică externă – Promovarea unei politici externe bazate pe consens național, predictibilă și coerentă, susținută de apartenența la UE și NATO, Parteneriatul Strategic cu SUA și alte parteneriate strategice. Se urmărește aderarea la OCDE și evaluarea politicii externe în termeni de beneficii pentru România: securitate, prosperitate și influență în spațiul euroatlantic.

Conținut scris de redacția noastră consiliul-local-s2.ro / Andrei Ene și asistat AI.

Comentarii (0)