Politică

pensii indexate, eliminarea IMCA și schimbări majore la impozite

pensii indexate, eliminarea IMCA și schimbări majore la impozite

Facilitățile fiscale vor fi evaluate riguros!

Luca Niculescu prezintă un pachet de reforme fiscale și sociale: pensii indexate, sfârșitul taxei pe cifra de afaceri și o nouă lege a salarizării

Proiectul de guvernare depus joi în Camera Deputaților de către candidatul la funcția de prim-ministru, Luca Niculescu, conturează o serie de transformări structurale în domeniul fiscal și social. Documentul, care include numirea a 12 miniștri ai PSD și a 6 tehnocrați, pune accent pe măsuri de urgență pe termen scurt, dar cu implicații pe termen lung.

Printre cele mai importante schimbări se numără indexarea pensiilor începând cu anul 2027, eliminarea totală a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) și pregătirea unei legi noi privind salarizarea.

În ceea ce privește sistemul de pensii, programul confirmă intenția de a indexa drepturile pensionarilor din 2027, deși nu specifică procentul exact al majorării. De asemenea, nu este stabilit un nivel numeric pentru salariul minim în anul următor. Această lipsă de detalii tehnice a generat întrebări în mediul politic, deși direcția generală este clară: creșterea puterii de cumpărare a pensionarilor prin legi de indexare.

Reforma fiscală propusă păstrează cota unică de impozitare, dar introduce o revizuire profundă a scutirilor și facilităților existente. O schimbare majoră este eliminarea IMCA începând cu 1 ianuarie 2027, conform termenului stabilit de OUG 89/2025. Guvernul se angajează să nu adopte acte normative care ar amâna, ar suspenda sau ar modifica această eliminare. Tranziția către noile reguli va fi graduală, legată de procesul de consolidare fiscală. Deși documentul nu fixează cotele exacte pentru noile categorii de impozitare, promite un calendar predictibil pentru modificările privind accizele și extinderea bazei lor de aplicare.

Facilitățile și regimurile fiscale preferențiale vor fi supuse unei evaluări riguroase.

Acestea vor fi inventariate public, analizate în funcție de rezultatele obținute și vor avea termene clare de valabilitate.

În plus, se introduce un mecanism de impozitare la ieșire, cunoscut ca „exit tax”, care vizează câștigurile generate în România înainte de transferul activelor, al rezidenței fiscale sau al activității economice către alte țări.

Deși cotele nu sunt specificate, principiul este același: se taxează profiturile realizate înainte de plecare.

Lupta contra evaziunii fiscale include controale bazate pe risc, cu un accent deosebit pe sectoare precum combustibilii, produsele agricole, materialele de construcții, jocurile de noroc și serviciile. Se propune, de asemenea, întărirea mecanismelor de confiscare a averilor nejustificate, cu un termen de maximum șase luni pentru a dovedi proveniența legală a bunurilor, respectând garanțiile constituționale.

În domeniul relațiilor cu contribuabilii, programul promite rambursarea TVA la termen, cu posibilitatea de a o suspenda doar în cazuri de fraudă documentată. Se introduce un sistem de punctaj fiscal: contribuabilii cu istoric bun vor beneficia de rambursări accelerate, mai puține controale și condiții mai ușoare pentru eșalonarea datoriilor.

Statul se angajează să plătească datoriile sale către firme în maximum 90 de zile, iar cererile din programele Ministerului Economiei vor fi evaluate în cel mult 30 de zile.

Reorganizarea ANAF este un alt pilon al programului. Se prevede reunificarea ANAF cu Autoritatea Vamală Română, cu baze de date comune, analize de risc și planuri de control integrate.

Economia verde și durabilitatea sunt în centrul atenției!

Un singur spațiu digital va centraliza declarațiile, datoriile, plățile și notificările, eliminând declarațiile redundante și introducând notificări automate pentru neconcordanțele detectate. Inspectorii antifraudă și vamali vor fi dotați cu camere video portabile, o măsură prevăzută a fi implementată în termen de un an.

Pentru investiții și inovare, se propun credite fiscale pe o perioadă de șapte ani, alături de granturi și garanții.

Firmele care investesc în producție locală vor putea alege între un grant și un credit fiscal, un model care se va extinde și la cercetarea și dezvoltarea tehnologică.

Se aplică integral creditul fiscal pentru R&D și amortizarea superaccelerată, care permite recuperarea fiscală mai rapidă a costurilor de investiție. Programul include și operaționalizarea schemei TechUp România pentru proiecte cu cheltuieli între 5 și 50 de milioane de lei.

Economia verde și durabilitatea sunt, de asemenea, în centrul atenției.

Se propune o rabla de accize pentru mașini fabricate în Uniunea Europeană, aplicabilă din 2027. În sectorul resurselor naturale, se aplică viitorul cadru al redevențelor înainte de începerea extracției din zăcarea Neptun Deep, programată pentru primul semestru al anului 2027. Pentru transportul rutier comercial, compensarea temporară a accizei la motorină se transformă într-un mecanism permanent, cu parametri stabiliți după evaluarea impactului bugetar.

În domeniul sănătății, se propune o revizuire a finanțării fără creșterea contribuțiilor pe muncă, prin recalibrarea raportului dintre contribuții, resurse și cheltuieli. Pentru sectorul cultural, se păstrează alocarea de 2% din impozitul pe venit pentru instituțiile de spectacole și concerte ale autorităților locale, atât pentru bugetul 2027, cât și pentru 2028.

O atenție specială este acordată și aspectelor sociale. Se prevede scutirea de contribuția la asigurările sociale (CASS) pentru mamele cu copii sub doi ani și pentru veteranii de război, o măsură condiționată de respectarea țintei de deficit și de identificarea unor măsuri compensatorii.

Pentru tinerii antreprenori și pentru diaspora, se oferă asistență fiscală, inclusiv în ceea ce privește rezidența fiscală și evitarea dublei impuneri.

În ceea ce privește angajații și angajatorii, se propun stimulente fiscale pentru firmele care oferă practică, burse sau investesc în învățământul dual. Se creează un fond pentru formarea profesională, finanțat prin contribuții ale angajatorilor și cofinanțare publică, fără o sarcină fiscală suplimentară.

De asemenea, se introduce un „Cont al Viitorului”, prin care părinții pot deschide un cont de economii și investiții în primul an de viață al copilului, disponibil la majorat.

Toate aceste măsuri sunt condiționate de disponibilitatea resurselor bugetare și de respectarea calendarului de reducere a deficitului public. Programul subliniază importanța consultărilor și a studiilor de impact înainte de orice modificare fiscală, promițând un interval de minimum șase luni între anunțarea și aplicarea măsurilor care afectează firmele.

Această abordare vizează a oferi certitudine juridică și timp pentru adaptarea sectorului privat la noile reguli.

Sursă: spotmedia

Conținut scris de redacția noastră consiliul-local-s2.ro / - și asistat AI.

Comentarii (0)