Manifestările extreme sunt asociate cu schimbările climatice!
Strategie națională de adaptare: România mobilizează până la 1,5 miliarde de euro pentru combaterea secetei și inundațiilor
România se pregătește să mobilizeze o investiție de până la 1,5 miliarde de euro pentru creșterea rezilienței țării față de secetă și inundații, conform Programului de guvernare 2026–2028. Această sumă, care se încadrează într-un interval de 800 de milioane până la 1,5 miliarde de euro, este destinată lucrărilor de infrastructură și adaptare climatică. Programul prevede, printre alte măsuri, reorganizarea Administrației Naționale „Apele Române” și adoptarea unei strategii naționale pentru combaterea deșertificării, cu intervenții concrete programate până în 2030.
Expertul ANM, Daniel Alexandru, șeful serviciului de agrometeorologie, a explicat pentru „Adevărul” că fenomenele meteorologice extreme, care favorizează seceta, au devenit tot mai frecvente în ultimele două decenii. Unele regiuni ale țării sunt deosebit de vulnerabile la aceste evenimente. Programul de guvernare 2026–2028 include, în capitolul dedicat mediului, apelor și pădurilor, o serie de măsuri pentru prevenirea și reducerea efectelor secetei și inundațiilor.
Investițiile vor fi organizate pe bazine hidrografice, în funcție de intervențiile considerate prioritare.
Conform documentului, în 2026 sunt prevăzute prioritizarea intervențiilor, pregătirea proiectelor și identificarea surselor de finanțare, în colaborare cu Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și Banca Europeană de Investiții (BEI).
În 2027, Guvernul își propune să finalizeze reorganizarea Administrației Naționale „Apele Române”, instituția responsabilă pentru gestionarea resurselor de apă. Lucrările propriu-zise sunt programate pentru perioada 2028–2030 și includ intervenții de retenție, restaurare, protecție și reducerea pierderilor de apă. Costurile estimate pentru aceste lucrări se situează între 0,8 și 1,5 miliarde de euro.
Fenomenele extreme au crescut în ultimii 15–20 ani
Necesitatea adaptării la schimbările climatice este subliniată și de evoluția condițiilor meteorologice din România. Daniel Alexandru explică pentru „Adevărul” că episoadele de secetă au devenit mai frecvente în ultimele două decenii, pe fondul temperaturilor ridicate și al deficitului de precipitații.
„În ultimii 15-20 de ani, această frecvență în ceea ce privește fenomenele meteorologice extreme, care au determinat în principal secetă în România, a devenit foarte ridicată, tocmai și datorită faptului că factorii meteorologici limitativi, precum precipitațiile în cantități foarte scăzute, precum și temperaturile foarte ridicate, au început să apară în perioade în care, să spunem, eram obișnuiți cu temperaturi mai scăzute și cantități de precipitații optime”, declară specialistul.
Potrivit reprezentantului ANM, manifestările extreme sunt asociate cu schimbările climatice, iar România nu face excepție de la tendințele observate la nivel mondial. Un aspect crucial este apariția temperaturilor ridicate și a deficitului de precipitații inclusiv în perioadele anului în care, în mod obișnuit, condițiile meteorologice erau mai favorabile.
Dobrogea, Moldova și câmpiile din sudul și vestul țării, printre cele mai vulnerabile
Potrivit specialistului ANM, vulnerabilitatea la secetă nu este distribuită uniform pe teritoriul României. Regiunile extracarpatice sunt printre cele mai expuse, însă intensitatea fenomenului variază de la un an la altul. Cea mai vulnerabilă, cel puțin din punct de vedere al acestui fenomen, este zona Dobrogei.
Acolo, într-adevăr, acest fenomen de secetă este mult, mult mai frecvent în ultimii 15-20 de ani decât în celelalte regiuni, afirmă Daniel Alexandru.
Specialistul atrage însă atenția că, în 2026, vestul României a fost deosebit de afectat de temperaturile ridicate și de lipsa precipitațiilor. Deficitul de apă nu s-a manifestat exclusiv în timpul verii, ci și în alte perioade ale anului.
„Vorbim aici de luni de zile, în special în afara lunilor de vară, inclusiv primăvara și toamna, există un deficit foarte mare de precipitații și temperaturi ridicate”, completează reprezentantul ANM, referindu-se la condițiile înregistrate în vestul țării.
Privind evoluția din ultimele două decenii, acesta identifică drept vulnerabile Câmpia de Vest, Câmpia Română, Dobrogea și Moldova.
Fermierii ar trebui să schimbe culturile?
Strategie națională împotriva deșertificării
De asemenea, una dintre măsurile prevăzute în Programul de guvernare este adoptarea Strategiei Naționale pentru Combaterea Deșertificării. Daniel Alexandru subliniază însă că seceta și deșertificarea nu trebuie confundate, deoarece reprezintă fenomene distincte. „Deșertificarea este un proces de lungă durată care se instalează după o serie de alte procese, pornind într-adevăr de la secetă”, explică specialistul.
Spre deosebire de secetă, care are un caracter temporar, deșertificarea presupune transformări profunde ale solului.
Potrivit reprezentantului ANM, pentru ca un teren să ajungă într-un asemenea stadiu, trebuie să se producă modificări chimice, fizice și biologice care conduc la degradarea solului și la pierderea fertilității.
„În România deocamdată sunt doar premisele unor zone care sunt supuse acestui fenomen de deșertificare, deci sunt zone care sunt potențial susceptibile la acest fenomen”, precizează Daniel Alexandru.
Specialistul insistă că deșertificarea reprezintă un proces de lungă durată, care nu poate fi echivalat cu apariția unui episod sever de secetă.
Fermierii ar putea fi nevoiți să schimbe culturile agricole
Efectele secetei sunt resimțite și în agricultură, unde temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor pot determina modificarea culturilor cultivate în anumite regiuni.
Daniel Alexandru consideră că fermierii trebuie să țină cont de noile condiții climatice atunci când își planifică activitatea.
„Să-și modifice structura culturilor, să facă rotație a culturilor, să vadă care sunt zonele care mai sunt propice sau (.) potrivite pentru culturile care mai sunt”, enumeră specialistul dintre măsurile de adaptare.
Acesta oferă și exemplul porumbului, ale cărui suprafețe cultivate au început să se reducă în sudul României, pe fondul secetei extinse. O altă posibilitate este înlocuirea anumitor culturi cu plante mai rezistente la deficitul de precipitații și la temperaturile foarte ridicate.
Investiții în infrastructura de apă și reorganizarea Apelor Române
Programul de guvernare include și continuarea reabilitării barajelor încadrate în categoriile de importanță A și B, cu prioritizarea lucrărilor în funcție de risc și de gradul de pregătire a proiectelor. Totodată, pentru 2027 este prevăzută pregătirea operaționalizării Mecanismului economic al apei în toate administrațiile bazinale.
Finanțarea investițiilor ar urma să provină din fonduri europene, de la Administrația Fondului pentru Mediu și din împrumuturi acordate de instituții financiare internaționale, în limitele deficitului bugetar asumat.
În ceea ce privește adaptarea la fenomenele meteorologice extreme, reprezentantul ANM explică faptul că instituția furnizează date despre frecvența, intensitatea și distribuția geografică a acestora, în timp ce deciziile privind intervențiile aparțin autorităților. „Tot ceea ce înseamnă din punct de vedere al dispunerii de măsuri (.) decizii de adaptare sunt în general la îndemâna autorităților, începând de la autorități locale, regionale, probabil și naționale”, declară Daniel Alexandru.
Acesta subliniază că datele meteorologice permit identificarea regiunilor vulnerabile și urmărirea evoluției fenomenelor extreme, dar stabilirea măsurilor concrete revine factorilor de decizie.