De ce se schimbă instanța?
Partidele politice nu se vor mai înregistra la Tribunalul București. Conform noului proiect de lege, competența trece la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
O măsură pe care CSM consideră că va reduce volumul de cazuri în fața instanței.
Propunerea a fost discutată într-o dezbatere publică organizată de AEP, cu participarea reprezentanților partidelor, a societății civile și a presei. Dezbaterea a avut loc miercuri, 4 noiembrie 2026.
Una dintre cele mai importante modificări este transferul competențelor de înregistrare de la Tribunalul din București la AEP. În acest scenariu, procedura ar fi inițial administrată de o instituție administrativă, iar deciziile ar putea fi contestate în instanță, respectând dreptul de acces la justiție.
Schimbarea ar putea schimba semnificativ traseul administrativ pe care inițiatorii unei formații politice trebuie să îl urmeze pentru a obține recunoașterea oficială. În același timp, măsura urmărește să reducă activitatea judiciară a Tribunalului din București, care gestionează în prezent procedurile specifice de înregistrare a partidelor politice.
CSM susține transferul de competențe!
Pentru a evalua propunerea, AEP a solicitat punctul de vedere al CSM. Instituția a considerat că transferul ar putea afecta o parte din cazurile și procedurile din domeniul partidelor politice. CSM a subliniat că o astfel de soluție nu ar fi prima la nivel european. În multe țări, cererile de înregistrare a grupurilor politice sunt examinate mai întâi de către autoritățile administrative, iar deciziile lor pot fi contestate ulterior în instanță.
În avizul transmis AEP, CSM a declarat: „(.) În mod similar, existența unei proceduri administrative privind partidele politice nu este o noutate la nivel european, întrucât în multe țări europene cererile de înregistrare a partidelor politice sunt soluționate mai întâi de autorități sau structuri administrative, deciziile luate în această procedură fiind supuse controlului instanței.”
În plus, CSM a indicat că a susținut anterior o propunere similară, tocmai pentru a reduce volumul activității instanțelor.
În această privință, prin scrisoarea nr. 12/8922/2024 din 02.02.2026, Înaltul Consiliu al Justiției a transmis Ministerului Justiției o serie de propuneri care vizează subminarea activității instanțelor, inclusiv excluderea din jurisdicția Tribunalului Bucureștiului a cererilor de înregistrare a partidelor politice și reglementarea reglementării acestora de către un organ administrativ din cadrul AEP, în vederea asigurării accesului la instanță în temeiul dreptului comun.
Ce alte modificări aduce proiectul?
Transferul de competențe nu este singura problemă importantă din proiectul de lege. În cadrul dezbaterii organizate de AEP s-au abordat o serie de amendamente privind funcționarea internă a partidelor și relația lor cu autoritățile de stat și cu alegătorii.
Printre subiectele examinate se numără:
- procedurile de constituire și înregistrare a partidelor politice; - condițiile juridice pentru funcționarea formațiilor politice;
- organizarea și funcționarea structurilor teritoriale; - înregistrarea membrilor partidelor; - obligațiile de transparență ale formațiilor politice;
- finanțarea partidelor și sistemul de subvenții din bugetul de stat; - transparența acestora.