Cristina Breșug a contestat sancțiunile în instanță!
În cadrul unui val de numiri efectuate de prim-ministrul Luca Niculescu la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristina Breșug a fost instalată în poziția de secretar de stat. Alocarea sa se înscrie într-o serie de schimbări la vârfurile ministerelor, unde experiența administrativă și legăturile cu structurile de partid joacă un rol decisiv în selecția personalului de conducere.
Cristina Breșug deține două licențe, una în domeniul ingineriei alimentare și una în agricultură. În plus, a finalizat două programe de master: unul axat pe inginerie și management în agricultură și dezvoltare rurală, iar celălalt pe management și audit în administrație și afaceri.
Implicarea sa în viața politică este profundă, fiind activă în structura PSD din Botoșani.
Traiectoria sa profesională include mai multe roluri de conducere.
A condus Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) Botoșani și a făcut parte din consiliile de administrație a mai multor instituții, inclusiv unități de învățământ și Biblioteca Județeană din Botoșani.
Din anul 2012, a exercitat funcția de consilier județean în Botoșani. Între aprilie 2024 și martie 2025, a deținut poziția de subprefect al județului Botoșani. A părăsit această postare exact în momentul în care fostul premier Marcel Ciolacu o numise secretar de stat la Ministerul Economiei.
Totuși, în septembrie 2025, a fost eliberată din acea funcție.
Un episod care a marcat cariera sa a fost conflictul său cu poliția, soluționat prin instanțele de judecată.
Pe 23 aprilie 2022, în vreme ce era consilier județean și președintă a ATOP Botoșani, conducea un autoturism către localitatea Baisa, unde se află sediul social al unei firme pe care o controlează.
Pe traseu, a depășit neregulamentar o altă mașină, iar un echipaj de poliție care venea din sens opus a observat-o și i-a făcut semn să se oprească.
Deși oamenii legii au activat semnalele acustice și luminoase, aceasta nu a oprit. Polițiștii au urmărit-o până în Baisa, unde Cristina Breșug a intrat în curtea societății pe care o conduce. Oamenii legii au continuat urmărirea, i-au aplicat o amendă și i-au reținut permisul.
Cristina Breșug a contestat sancțiunile în instanță, acuzând un abuz din partea poliției. A pierdut procesul atât pe fond, cât și la apel. Niciunul din argumentele invocate de petentă în plângere nu constituie motiv de nulitate (absolută sau relativă) a procesului verbal de contravenție.
Mașina poliției a pătruns în curtea Carmangeriei Stejarul și de aici în curtea locuinței petentei, deoarece aceasta din urmă nu a oprit la semnalul organului de poliție ci și-a continuat drumul până în curtea ei, unde mașina poliției a urmat-o, se precizează în motivarea Judecătoriei Botoșani, instanța de fond, consultată de Cotidianul. În speță nu apar dovedite împrejurări de fapt speciale, care să justifice înlăturarea amenzii sau a măsurii complementare a suspendării permisului de conducere, petenta-apelantă demonstrând, dimpotrivă, că nu a înțeles relevanța faptei sale și nu și-a asumat responsabilitatea pentru nerespectarea regulilor rutiere, fie ea, această nerespectare, voită ori – rezultat al simplei neatenției, a argumentat și Tribunalul Botoșani, instanța care a judecat apelul, conform încheierii consultate de Cotidianul.
Procesul împotriva Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Botoșani a fost înregistrat în mai 2022. Hotărârea pe fond a fost pronunțată în ianuarie 2023, iar cea definitivă în iunie 2024, la două luni după ce a fost numită subprefect. Această numire a avut loc pe 11 aprilie 2024.
Un alt numire notabilă a fost cea a lui Ioan-Cristian Șologon, susținut de PSD, care a fost instalat secretar de stat la Ministerul Transporturilor. A deținut această funcție și înainte de retragerea PSD de la guvernare, în primăvara acestui an. Potrivit site-ului său personal, între 2005 și 2009 a lucrat ca inspector la Consiliul Județean Suceava, iar ulterior a fost director executiv al Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) Suceava.
De asemenea, între 2013 și 2015 a ocupat postul de director la Cancelaria prefectului din Suceava. În 2017 a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, funcție pe care a deținut până în 2019. Imediat după, a fost consilier parlamentar până în 2021, an în care a fost numit subprefect al județului Suceava.
A rămas pe acest post până în 2024, iar în martie 2025 și-a dat demisia în aprilie 2026, odată cu ieșirea PSD de la guvernare. În 2024 a fost candidat pe listele PSD Suceava pentru un loc de senator.
La același minister, Ionuț-Cristian Săvoiu a fost numit secretar de stat, cu sprijinul organizației PSD din Dâmbovița. Cu o carieră începută în anii 1990, Săvoiu a fost lector la Universitatea Valahia din Târgoviște, inginer și inspector de specialitate la Oficiul de Cadastru și Organizarea Teritoriului din Dâmbovița, dar și director în mai multe companii private, una dintre ele înființată chiar de el.
Gheorghița Daniela Barbu a fost numită secretar!
Șapte ani mai târziu, în 2012, a fost ales deputat din partea PSD. În 2016 nu a reușit să intre în Parlament și s-a ocupat timp de un an de zile de compania familiei. În aprilie 2018 a fost numit administrator public al județului Dâmbovița.
Revenirea la București s-a petrecut în februarie 2022, când a fost numit secretar de stat.
Și el a părăsit postul în aprilie 2026, când PSD a ieșit de la guvernare.
La Ministerul Muncii, Gheorghița Daniela Barbu a fost numită secretar de stat.
A avansat atunci la funcția de director coordonator al instituției, funcție pe care a ocupat până în 2010. În București a ajuns pentru prima dată în decembrie 2011, când a fost consiliera fostului deputat PSD Valeriu Zgonea. În iunie 2012 s-a întors la Craiova, unde a fost numită director executiv al AJOFM Dolj.
A deținut această funcție până la începutul anului 2017.
În ianuarie 2017, Lia Olguța Vasilescu a adus-o la București pentru a îi fi consilieră în perioada în care a fost ministra Muncii. Câteva luni mai târziu, în aprilie 2017, Gheorghița Daniela Barbu a fost numită secretar de stat la ministrul condus de Lia Olguța Vasilescu.
A ocupat mai apoi funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, a revenit să conducă AJOFM Dolj, dar a fost și director general al Direcției Generale de Asistență Socială.
De asemenea, în 2020 a devenit viceprimar al municipiului Craiova, iar în 2022 a fost numită prefect al județului Dolj. În 2024 a fost din nou secretar de stat la Ministerul Muncii, funcție pe care a deținut până la ieșirea PSD de la guvernare.
Un alt secretar de stat numit de premierul Luca Niculescu miercuri este Silviu Macovei, la Ministerul Afacerilor Interne.
Acesta provine din organizația PSD Iași. Absolvent de drept, a lucrat timp de aproximativ 10 ani ca jurist la diferite firme și instituții publice. În 2012 a fost ales consilier județean din partea PSD în Iași.
În 2016 a fost reales, dar a obținut și un loc de deputat pe listele PSD, astfel că a venit la București. A mai obținut un mandat de parlamentar în 2020, iar în 2025 a fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Această numire de miercuri reprezintă o întoarcere la minister.
La Ministerul Dezvoltării, Dragoș Drăghescu a fost numit secretar de stat. Acesta este vicepreședintele PSD Gorj și a mai fost subsecretar de stat în cadrul aceluiași minister, în guvernul Bolojan. A părăsit Ministerul Dezvoltării când a ieșit PSD de la guvernare și revine acum. În februarie 2026, Constantin Ciprian Iacob, senator AUR, îi cerea lui Ilie Bolojan să îl demită pe Dragoș Drăghescu.
Senatorul AUR reclama faptul că a cerut Ministerului Dezvoltării date cu privire la stadiul lucrărilor de restaurare la Muzeul Național George Enescu Palatul Cantacuzino din București, iar răspunsul semnat de subsecretarul Dragoș Drăghescu ar fi fost plin de greșeli.
În primul rând, asistăm la o substituire nejustificată a obiectului solicitării. Deși interpelarea viza explicit monumentul istoric din Capitală, domnul subsecretar de stat a furnizat date despre un obiectiv din județul Botoșani.
Această eroare flagrantă denotă faptul că documentul a fost asumat prin semnătură fără o minimă lectură prealabilă, ceea ce constituie o neglijență profesională inacceptabilă la acest nivel. În al doilea rând, documentul semnat de domnia sa conține o incongruență administrativ-teritorială majoră.
Confuzia între un proiect din București, finanțat prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, și unul din municipiul Dorohoi, aflat în stadii incipiente de promovare prin CNI, demonstrează o incapacitate vădită de a coordona portofoliul de investiții și o tratare superficială a realităților din teritoriu, susținea senatorul AUR.
O altă numire la Ministerul Dezvoltării este cea a lui Vlad-Ștefan Niculae, vicepreședinte al PSD Gorj.