De ce au eșuat primele două încercări de formare a guvernului?
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a spus marți seară la Euronews România că președintele Nicușor Dan este o persoană total imună la presiuni externe — fie că vin din cronometru, fie din „bulia” sprijinitorilor săi. Această stabilitate, explică el, obligă toți ceilalți actorii politici să-și recalibreze strategia, pentru că un șef de stat care nu cede la fiecare solicitare este benefic pentru sistemul democratic.
O reacție constantă la presiuni, adaugă Kelemen, ar schimba direcția politicilor publice în fiecare zi — ce nu este sustinabil.
El a referencează perioada în care Dan a fost primar general al Bucureștiului și activitatea sa în societatea civilă, subliniind că, indiferent dacă deciziile sunt văzute ca corecte sau eronate, atribuirea unui candidat pentru prim-ministru aparține exclusiv președintelui, iar validarea finală revine Parlamentului. Dacă Camera nu aprobă o candidatură, președintele poate face o nouă desemnare, iar apoi parlamentarii și liderii partidelor trebuie să negocieze o soluție.
Kelemen a observat că, în primele două încercări de a forma un guvern, unele critici adresate președintelui sunt justificabile — dar realitatea arată că și partidele nu au propus soluții clare pentru conducerea Guvernului. El a reiterat nevoia urgentă de o administrație centrală cu puteri pline, deoarece timpul a fost pierdut în polemici, în timp cetățenii întreabă, oriunde se află: «Ce fac autoritățile?
De ce nu reușește să gestioneze situația?»
Prioritatea, pentru liderul UDMR, nu este continuarea polemicilor sau mutarea vinii de la un umer la altul, ci constituirea unui guvern funcțional.
Contextul analizei este extrem de tensionat!
El a insistat că, indiferent de formatul executivului — majoritar politic, minoritar susținut de parteneri, alt minoritar cu o altă coalitiune sau chiar un cabinet de specialiști — rezultatul va fi similar, deoarece status quo-ul este insustenabil.
A exprimat uimirea față de rezistența instituțională a României, zicând că este aproape miracol că țara se menține în picioare, având în vedere că situația de ultimele luni nu are precedent istoric. Totuși, a precizat că nu tot vina revine președintelui: Parlamentul are obligația de a asigura majoritatea necesară pentru a susține Guvernul — nu șeful statului.
Contextul acestei analize este tensionat. Siegfried Mureșan a spus că votul asupra Guvernului în plenul Parlamentului este o șansă să arătăm că trei partide sunt serioase și pregătite să guverneze. Pe plan social, spitalele din București sunt în criză: secțiile de arși sunt depășite, iar la Spitalul Floreasca unitatea respectivă nu este încă operațională. Cristian Pîrvulescu a avertizat că spectacolul mediatic în jurul lui Călin Georgescu poate alimenta teoriele de conspirație — ce instituțiile trebuie să le contrazică.
Pe scena internațională, Parlamentul Republicii Moldova a declarat starea de urgență pentru 60 de zile, ranging de sâmbătă, în sectoarele critice ale energiei și apei. Președintele Igor Dodon a cerut Guvernului să inițieze negocii de urgență cu Rusia pentru furnizarea de gaze naturale.
ANSVSA a oferit clarificări tehnice și juridice privind planul de acțiune pentru deblocarea exporturilor de ovine, iar campania de vaccinare va începe cel târziu la 1 octombrie.
În lumea show-ului, s-a confirmat decesul actriței Hayden Panettiere, cauzat de o supradoză de droguri — fentanilul și Xanax-ul au fost identificate în organismul ei.
În final, o declarație comună semnată de aproximativ 20 de șefi de state — printre care Canadei, Germaniei, Spaniei și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen — a fost lansată în marja Adunării Generale a ONU, cerând garanții împotriva pericolelor inteligenței artificiale. Această serie de evenimente arată complexitatea momentului în care Kelemen Hunor face analiza — și evidențiază necesitatea unei adaptări rapide a clasei politice românești la realitatea unui președinte care pare a fi blocat de propria sa rezistență la presiuni.