Ce eveniment a marcat difuzarea mesajului oficial?
Nicușor Dan: Lupta împotriva dezinformării devine o necesitate strategică pentru supraviețuirea democrației
Într-o adresă publică transmisă miercuri, șeful statului Nicușor Dan a subliniat gravitatea amenințărilor generate de manipulare informațională, descriind aceste fenomene nu ca simple incidente izolate, ci ca operațiuni complexe și coordonate. Președintele a susținut că impactul profund al acestei probleme asupra mecanismelor democratice provine din faptul că ținta principală nu este o simplă opinie individuală sau un singur vot exprimat, ci o eroziune sistemică a încrederii pe care cetățenii o acordă instituțiilor publice.
Acest proces se realizează prin relativizarea constantă a adevărurilor obiective și prin alimentarea unei confuzii colective care slăbește coeziunea socială.
Mesajul oficial a fost difuzat în cadrul evenimentului „Dezinformarea, provocare la adresa securității naționale”, organizat la sediul Universității Naționale de Apărare „Carol I”. Prezentarea a fost realizată de Martina Orlea, Consilier de Stat din cadrul Departamentului Securității Naționale.
În comunicatul său, Nicușor Dan a punctat că statele din întreaga lume se confruntă, în prezent, cu o escaladare a amenințărilor de tip hibrid, care se manifestă concret prin acțiuni de natură informațională.
Obiectivul final al acestor manevre este de a exploata punctele slabe ale structurii sociale, de a amplifica diviziunile interne și de a modela percepțiile precum și comportamentele publice.
Din această perspectivă, liderul executivului a salutat inițiativa de a dedica o conferință unei teme de o actualitate stringentă, efectele cărora se resimt tot mai acut în sfera securității naționale.
Șeful statului a insistat că subiectul dezinformării nu este unul abstract sau temporar, ci reflectă o convingere comună potrivit căreia o societate bine instruită constituie prima barieră de apărare a valorilor democratice. Anii recent au demonstrat, atât în spațiul românesc, cât și în multe alte țări europene, că interferența externă și manipularea fluxurilor informative pot influența direct rezultatele proceselor electorale, pot adânci polarizarea socială și pot diminua încrederea cetățenilor în structurile de guvernanță.
Viteza cu care circulația informației se produce în mediul digital, combinată cu dezvoltarea inteligenței artificiale și a conținutului generat automat, permite unui fals să atingă sute de mii de persoane înainte ca adevărul să aibă timp să fie verificat riguros.
În contextul actual, marcat de o tensiune geopolitică ridicată, spațiul informațional s-a transformat, fără îndoială, într-un nou teatru de confruntare.
Consecințele depășesc sfera politică!
Conform afirmațiilor președintelui, consecințele acestui fenomen depășesc granițele sferei strict politice.
Nu mai asistăm la evenimente sporadice, ci la operațiuni metodic coordonate, derulate pe multiple planuri și susținute de tehnologii avansate. Din acest motiv, fenomenul a urmat să devină o prioritate majoră atât pentru securitatea națională, cât și pentru buna guvernare.
Strategia Națională de Apărare a Țării pentru intervalul 2025-2030 identifică explicit campaniile coordonate de dezinformare ca fiind o componentă esențială a războiului hibrid dus împotriva României.
Astfel, consolidarea coeziunii sociale și a rezilienței naționale reprezintă un obiectiv strategic pentru care este imperativă o coordonare mult mai strânsă a instituțiilor competente, asigurând astfel o detectare rapidă și o reacție coerentă, nu fragmentată.
Eficiența Totodată, întărirea rezilienței informațiale necesită măsuri pe termen lung, inclusiv educație media și digitală începută din școli, sprijin pentru jurnalismul independent și pentru verificatorii de fapte, transparență din partea platformelor online, precum și un parteneriat real între stat, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat.
Președintele a clarificat că lupta împotriva dezinformării nu echivalează cu restrângerea libertății de exprimare, ci cu protejarea acesteia, prin garantarea dreptului oricărui cetățean de a lua decizii bazate pe informații corecte. Nicușor Dan a mai precizat că România nu duce această luptă singură, deoarece Uniunea Europeană a transformat apărarea democrației într-o prioritate strategică.
„Scutul european pentru democrație”, adoptat de Comisia Europeană în noiembrie 2025, propune o abordare integrată bazată pe trei piloni: protejarea integrității spațiului informațional, consolidarea instituțiilor, a alegerilor libere și a presei independente, precum și creșterea rezilienței societății și a implicării civice.
România participă activ la implementarea acestor demersuri europene, aducând în discuția comunitară propria experiență și bunele practici dezvoltate la nivel național.
Finalul mesajului a fost o reamintire importantă: democrația se apără zilnic, prin contribuția fiecărui cetățean informat, prin instituții credibile și prin implicarea activă în promovarea adevărului.