Ce mize ascunde impasul instituțional actual?
Bătăia verbală dintre PNL și PSD s-a acutizat în ultimele săptămâni. Siegfried Mureșan, candidatul liberalilor pentru șefia Executivului, a lansat o critică aspră către partenerii de dialog.
Într-o intervenție publicată miercuri, 16 septembrie 2026, europarlamentarul a respins ferm propunerea liderilor social-democrați de a relua colaborarea la conducerea țării.
Pentru a-și ilustra refuzul, politicianul a apelat la o analogie cu conflictul din Est.
Susține că oferta pesediștilor seamănă cu situația în care Vladimir Putin, după ce a ocupat teritoriul ucrainean prin mijloace considerate ilegale și ilegitime, ar cere președintelui Volodimir Zelenski să se alăture Federației Ruse pentru a continua procesul de agresiune.
Cum a replicat Adrian Câciu acuzațiilor de ipocrizie?
Mureșan a concluzionat cu un „mulțumim, dar nu”, subliniind că formațiunea sa își conturează propriul viitor, în care PSD nu mai are un loc rezervat. Este o ruptură clară între cele două tabere politice.
Declarația survine pe fondul unui impas instituțional prelungit. Acesta a fost declanșat după ce cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost doborât printr-o moțiune de cenzură, având sprijinul decisiv al deputaților PSD și AUR.
De atunci, PNL, USR și UDMR încearcă să construiască un nou guvern cu pline atribuții, însă discuțiile sunt încordate de divergențele dintre liberali și social-democrați.
Recent, Mureșan a mai afirmat că România necesită o administrație capabilă să ducă la bun sfârșit reformele și să diminueze deficitul bugetar, avertizând că liberalii nu vor valida oricare variantă de guvernare.
În paralel, schimbul de replici a fost alimentat de Adrian Câciu, fostul ministru PSD. Acesta l-a etichetat pe europarlamentarul liberal drept „un veșnic propus, niciodată ajuns”, punând la îndoială capacitatea acestuia de a negocia în numele PNL. Critica s-a extins și asupra „ipocriziei marca PSD”. Mureșan le reproșează colegilor de la Bruxelles că transmit mesaje contradictorii, spunând una în presa românească și altceva în instituțiile europene.