O ciorbă reîncălzită?
Ideea lansată recent de Dominic Fritz privind numirea unui premier tehnocrat care să conducă două majorități succesive a pus pe jar scena politică.
La ieșirea de la consultările de joi de la Palatul Cotroceni, Kelemen Hunor a luat la bucăți această variantă, explicând că un asemenea scenariu nu depinde deloc de bunăvoința UDMR, ci de un compromis zdravăn între liberali și social-democrați.
Scenariul nu e tocmai nou. A fost întors pe toate fețele prin mai, iunie și iulie, dar s-a lovit de zidul neîncrederii politice. Liderul UDMR a punctat limpede: dacă nu se ajunge la celebra votare încrucișată — adică PNL să pună umărul la un guvern PSD, iar social-democrații să gireze o alianță PNL-USR-UDMR —, toată mișcarea riscă să se întoarcă fix de unde a plecat, exact ca în vară.
Nimeni nu oprește oficial o întoarcere la stadiul anterior, însă Hunor e convins că, atât timp cât partidele rămân ferecate pe poziții, mutarea e complet ineficientă.
Ce condiții pune UDMR pentru reușită?
Întrebat dacă varianta asta mai are vreun viitor după atâta amar de vreme de blocaj, șeful UDMR a dat de înțeles că succesul atârnă de două elemente grele. Pe de o parte, e nevoie de flexibilitate maximă din partea greilor din PNL și PSD, care ar trebui să lase de la ei și să mai coboare ștacheta.
Pe de altă parte, numele și anvergura omului pus la Palatul Victoria sunt absolut determinante.
Până la urmă, succesul unui astfel de plan depinde strict de capacitatea rivalilor politici de a lăsa armele jos și de a transforma o teorie frumoasă pe hârtie într-o guvernare funcțională.