Cristoiu numește guvernul tehnocrat al lui Bolojan „sfârlează cu fofează”?
Ion Cristoiu a exprimat, în editorialul său dominical din 13 septembrie 2026, o opiniere dură privind inițiativa lui Ilie Bolojan de a propune un guvern format exclusiv din tehnocrați, caracterizând-o ca „o sfârlează cu fofează” – o expresie folosită pentru a sublini absurditatea și lipsa de serietate a propunerii.
Cristoiu a început prin a remarca că nevoia de putere, când devine disperată, adesea naște soluții aberente. Aducea ca exemplu sondajul realizat de Gândul, care întreba cetățenii: „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, cu ce partid ai vota?” – un instrument folosit pentru a măsora dispoziția publică față de scenariul politic actual.
Apoi, a subliniat o axiomatică evidentă: Ilie Bolojan nu are niciun interes genuin la formarea unui nou guvern, deoarece un astfel de pas ar însemna abdicarea de la putere, mai precis de la Palatul Victoria. Acest lucru nu se aplică doar lui, ci și altor doi lideri – Kelemen Hunor și Dominic Fritz – care conduc partidele care au pierdut alegerile din decembrie 2024 și care, deși țin doar 30% din electorat, continuă să exercită o autoritate pe care Cristoiu o consideră ilegitimă și ilegală.
În contextul acestui blocaj politic, Cristoiu a explicat că cei trei lideri au un interes direct să rămână la guvernare chiar și cu un guvern demis, până în 2028, deoarece orice schimbare ar însemna pierderea statutului și a privilegiilor. Totuși, a adăugat, această situație confrunță cu dificultăți reale și urgente, în special cu necesitatea de a formula și aproba bugetul de stat pentru anul curent – un proces pe care îl descrie ca „mare” în complexitate și presiune.
Dezvoltând argumentul, Cristoiu a observat că, cu fiecare zi ce trece, electoratul începe să vădă în Ilie Bolojan principalul responsabil pentru prelungirea acestui guvern instabil.
De ce a numit Cristoiu propunerea lui Bolojan „o sfârlează cu fofează”?
Acest lucru, a precizat, nu este doar o percepție, ci o consecință directă a acțiunilor lui – sau, mai bine spus, a lipsă de acțiuni dirigente spre formarea unui nou executive.
Într-o ironică vârtej, Cristoiu a remarcat că, chiar și în mediul liberal – unde se aștepta o reacție mai responsabilă – ultimul sondaj a arătat un pericol crescut: tendința de a menține guvernul PNL la putere, chiar și în fața agravării situației economice, este vedea ca o consecință a refuzului lui Bolojan să plece, chiar și atunci când ar fi indicat să facă acest pas.
Apoi, a trecut la analiza propriu-zisă a propunerii lui Bolojan. A explicat că, sub presiune creștoare de către public și chiar de către membrii propriului partid, liderul PNL a produs un text în care propune formarea unui guvern tehnocratic pur.
Cristoiu a citit din acest document și a reacționat cu râs, considerându-l o încercare „stângace” – un termen folosit metaforic pentru a indica o manevră neștersă, manipulatoră și de distractie – destinată să desvii atenția de la faptul că el nu are niciun plan real de a demisiona sau de a permite formarea unui nou guvern.
A continuat citind din textul propus, menționând că acesta a fost publicat pe Facebook sub titlul „e timpul pentru decizii”, însoțit de formule vaghe și neclare. Aici, Cristoiu a interrupt narativa pentru a subli lipsa de substansă: după ce Bolojan spune că e timpul pentru acțiuni, textul se pierde în ambiguitate, fără a oferi niciun detaliu concret despre modul în care ar funcționa un astfel de guvern tehnocratic, nici despre cine ar face parte din el, nici despre cum ar fi ales sau responsabil.