Este Legea salarizării cheia succesului României în PNRR?
Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar, a anunțat vineri, 21 august, că adoptarea noii Legi a salarizării va fi una dintre prioritățile sesiunii parlamentare ce urmează.
El a subliniat că România riscă să piardă peste 700 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă reforma nu este finalizată.
Legea salarizării este crucială pentru România, deoarece reprezintă un angajament asumat de guvernele anterioare, necontestat de nimeni.
Adoptarea acestei legi este esențială pentru a menține credibilitatea noastră în fața partenerilor europeni, agențiilor de rating și investitorilor, a declarat Bolojan. Legătura cu fondurile europene Premierul interimar a subliniat că adoptarea legii este strâns legată de accesarea fondurilor europene.
„Aceasta este o măsură care ne ajută să evităm pierderea a peste 700 de milioane de euro, ceea ce este o sumă semnificativă din PNRR - valoarea reformei salariale,” a adăugat el.
Un alt argument adus în discuție de Bolojan este necesitatea stabilirii unor reguli clare privind evoluția salariilor în sectorul public, pentru a limita presiunile politice în anii preelectorali. Este important să avem o previzibilitate în sectorul public pentru următorii 2-3 ani, astfel încât să evităm presiunile care pot apărea în perioada alegerilor, așa cum s-a întâmplat în 2023 și 2024, a afirmat acesta.
Riscurile unei creșteri nesustenabile Bolojan a avertizat că, fără o astfel de reglementare, cheltuielile salariale ar putea crește într-un ritm nesustenabil.
Fără o lege clară, există riscul ca, din cauza presiunilor politice, cheltuielile salariale să ajungă la un nivel alarmant într-un interval scurt, ceea ce ar crea probleme economice serioase, a explicat el.
Corectarea inechităților salariale În ceea ce privește discrepanțele salariale dintre angajații din sectorul public, prim-ministrul interimar a subliniat că noua lege ar trebui să corecteze situațiile în care persoane aflate în aceeași poziție și desfășurând aceeași activitate sunt remunerate diferit.
De ce angajații din aceeași instituție au salarii atât de diferite?
Există diferențe salariale semnificative între anumite categorii din sectorul public.
Chiar și în cadrul aceleași instituții, angajații care fac același lucru pot avea salarii diferite, ceea ce generează nemulțumiri, a spus el.
Limitările cererilor de creștere salarială Bolojan a discutat și despre limitele în care se poate construi noua lege, subliniind că cererile de creșteri salariale nu pot fi acceptate fără a lua în considerare situația economică și bugetară. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le putem face este să votăm legea salarizării în sectorul public, având în vedere că creșterea totală a masei salariale depășește capacitățile economice ale României.
Am experimentat deja acest lucru în 2023 și 2024 și știm unde am ajuns, a afirmat el. Impactul asupra ratingului țării Potrivit lui Bolojan, o creștere suplimentară a cheltuielilor salariale dincolo de capacitatea economiei ar putea afecta ratingul țării.
Dacă repetăm aceleași greșeli, putem ajunge la o creștere a salariilor din sectorul public care depășește posibilitățile economice, ceea ce ar putea duce la o scădere a ratingului României, a avertizat premierul interimar.
El a subliniat că o astfel de evoluție ar putea obliga viitoarele guverne să adopte măsuri care să afecteze veniturile reale ale angajaților din sectorul bugetar și privat.
Limitele salariale Bolojan a explicat că România are deja limite în ceea ce privește ponderea salariilor în PIB. În prezent, salariile reprezintă 8,1% din PIB.
Estimăm că în 2024 vom ajunge la 9,4%, iar angajamentul României este să reducem aceste cheltuieli la 7,9% până în 2030, a afirmat el.
În același timp, premierul interimar a subliniat că fondul salarial total trebuie să reflecte evoluția economiei și angajamentele asumate prin PNRR. „Nu putem avea o creștere nominală a fondurilor salariale mai mare decât creșterea PIB-ului nominal,” a concluzionat Bolojan.