Cine e sub presiune?
Mii de greci au ieșit pe străzile Atenei și în afara capitalei, supărați pe politica economică a statului. Poliția numără aproximativ 10.000 de participanți, majoritar elevi și studenți, într-un protest pașnic care a depășit granițele metropolei.
Valul de nemulțumire se extinde în toată țara, alimentat de un context european tensionat, similar cu revoltele din Franța, cauzat de prețuri în creștere și de degradarea sistemului de învățământ.
Guvernul de centru-dreapta al lui Kyriakos Mitsotakis simte greutatea protestelor. Executivul trebuie să gestioneze criza înainte de alegerile din mijlocul anului 2027. Oamenii sunt sufocați de salarii stagnante, chirii exorbitante și facturi la energie care nu încetează să crească, o situație care persistă de ani de zile, deși criza datoriilor pare uitată.
În fața Parlamentului, manifestanții au scandat: „De la Grecia până în Franța, cerem o educație publică și gratuită”.
Cât costă viața?
În Piața Syntagma, inima Atenei, studenții au montat corturi și au organizat un piquet nocturn, menținând tensiunea înainte de marșul amplu de miercuri.
Protestele au paralizat parțial sectorul public. Școlile de stat și spitalele au funcționat cu probleme, mulți profesori și medici intrând în grevă pentru salarii mai bune și personal suplimentar. Guvernul a recunoscut impactul prețurilor imobiliare asupra bugetelor familiilor și a anunțat proiecte de peste 733 de milioane de euro pentru construirea de cămine studențești și modernizarea infrastructurii.
Tensiunea socială are rădăcini adânci în perioada 2009-2018, când Grecia a trecut prin criza datoriilor. În schimbul a trei pachete de asistență de circa 290 de miliarde de euro, țara a aplicat austeritate severă, tăind salariile și bugetele educației.
De ce se mai fură?
Deși veniturile au crescut ulterior, puterea de cumpărare reală rămâne printre cele mai mici din Europa.
Inflația și scumpirea combustibililor, influențate de conflictul din Iran, au erodat din nou stabilitatea. Salariul mediu lunar de 1.500 de euro (1.685 de dolari) nu s-a schimbat față de 2009.
Chiriile au explodat, forțând mulți tineri să părăsească orașele, devenite nepotrivite pentru bugetele lor.
Cât de violent e valul?
Georgia Foukidou, studentă de 21 de ani, a explicat: Supraviețuirea aici este extrem de grea.
Chiriile sunt enorme, iar locuințele sunt foarte înguste. Părinții noștri nu mai pot acoperi costurile cu chiria, curentul și întreținerea noastră.
Protestele s-au intensificat recent, după zile agitate în Franța și Albania, unde nemulțumirea față de costul vieții și corupție a dus la ciocniri și pagube. În Grecia, mișcările au rămas pașnice. Executivul Mitsotakis a anunțat că subvențiile pentru gospodării și companii, pentru compensarea costurilor cu energia, vor atinge un miliard de euro.
Pe continent, tensiunile persistă: în Franța, „Vestele Galbene” și elevii protestează sâmbătă, iar sindicatele organizează o demonstrație pe 5 noiembrie. Autoritățile franceze au raportat aproape 150 de arestări și peste 800 de citări în instanță. Demonstrații împotriva prețurilor au avut loc și în Milano, Italia, și în Belgia, cu incidente minore în weekend.