Ce cere ADEDY de la guvern?
Miercuri, peste 10.000 de greci au ieșit în stradă, într-o mobilizare masivă. Elevi, studenți, profesori și funcționari publici s-au alăturat protestului, motivați de scumpirile vertiginoase, salariile mici și problemele cronice din educație.
Manifestațiile au fost cele mai intense în Atena, Salonic și Patras, unde participanții au tras paralele cu mișcările din Franța și au promis că presiunea asupra guvernului nu va slabi.
În capitală, mulțimea a mărșăluit spre Piața Syntagma, în fața Parlamentului. Confederația funcționarilor publici (ADEDY) a intrat în grevă generală, alăturându-se vocii protestatarilor. Cererile sunt clare: o majorare semnificativă a salariilor și o susținere mult mai mare pentru corpul profesoral.
Școlile grecești sunt la limita rezistenței!
Starea precară a școlilor este un catalizator major al revoltă. Sindicalele din educație denunță infrastructuri vechi, clădiri degradate și o criză acută de personal.
Reprezentanta federației profesorilor din licee (OLME) estimează că sistemul are nevoie de încă 15.000 de profesori pentru a acoperi necesarul.
O angajată de 40 de ani dintr-o primarie din zona Atenei a spus pentru AFP că nivelul educației este scăzut, lipsurile de personal sunt critice, iar imobilele sunt îmbătrânite.
Eco-ul revoltei se simte puternic!
Incidente concrete arată gravitatea situației. Un gimnazian de 17 ani relatează că tencuiala s-a prăbușit recent în toaleta școlii sale. La Thermi, lângă Salonic, un elev de 14 ani a fost rănit după ce o bucată de tencuială s-a desprins de la tavan. Tot în Atena, un liceu a fost închis două săptămâni din cauza temerilor de scurgere de gaze naturale.
Datele Eurostat, preluate de AFP, confirmă subfinanțarea: în 2023, Grecia a alocat doar 3,3% din PIB pentru educație, sub media europeană de 4,7%.
Influența mișcărilor franceze s-a simțit puternic. La Salonic, pe pancartele mulțimii s-a citit: „Grecia și Franța, peste tot revoltă, aceleași probleme, același inamic”. Katia Koubousidou, reprezentantă a studenților de la Universitatea Aristotel din Salonic, a afirmat că, ca și francezii, cetățenii Greciei cer o educație publică și accesibilă.
Ce context economic stă la baza nemulțumirii?
Avertizează că protestele vor continua, cheltuielile cu studiile devenind insuportabile, iar familiile fiind lovite de scumpiri. Pregătirile pentru marșul de miercuri au început din seara de marți, când studenții au montat corturi în Atena și Salonic.
Presiunea prețurilor asupra bugetelor casnice este fundalul acestei nemulțumiri. Deși au existat ajustări post-criză, salariul minim rămâne la 920 de euro. Inflația anuală a ajuns la 5,1% în septembrie, depășind media zonei euro (3,8%), conform Eurostat.
Guvernul lui Kyriakos Mitsotakis încearcă să gestioneze tensiunile pentru a evita o escaladare. Prim-ministrul a declarat luni că Grecia nu va intra înapoi în epoca agitației sociale din perioada 2009-2018, când austeritatea a declanșat demonstrații violente. Totuși, studenții și sindicatele au anunțat ferm intenția de a continua seria de manifestații.