Un semnal de alarmă din mijlocul câmpurilor!
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a dat startul unei mobilizări de amploare, cerând fermierilor din toată țara să treacă la acțiuni directe chiar din propriile exploatații. Nu este doar un protest local, ci o mișcare sincronizată la nivel european, menită să transmită un mesaj tranșant Guvernului de la București și Comisiei Europene: viitorul agriculturii nu poate fi sacrificat pe altarul austerității.
Campania, pornită inițial de fermierii irlandezi și susținută de rețeaua europeană Copa-Cogeca, a ajuns și în România. Agricultorii sunt îndemnați să afișeze mesaje clare – „FĂRĂ TĂIERI DIN PAC!” și „NO CAP CUTS!” – pe utilajele agricole, în sere, livezi sau spațiile de depozitare.
Este o formă de protest vizibilă, care scoate nemulțumirea din birouri și o aduce direct în locul unde se produce hrana.
Reprezentanții AAC trag un semnal de alarmă: tăierile bugetare propuse pentru viitorul cadru financiar al UE vin într-un moment critic.
Ce riscă agricultura românească?
Fermierii se luptă deja cu costuri de producție uriașe și cu efectele devastatoare ale schimbărilor climatice. Orice reducere a fondurilor ar pune în pericol însăși capacitatea de a produce hrană.
Alianța insistă ca Politica Agricolă Comună să rămână o prioritate distinctă, cu un buget previzibil, care să susțină atât veniturile producătorilor, cât și investițiile în dezvoltarea rurală.
Pentru România, miza este uriașă. AAC cere autorităților noastre o negociere fermă la Bruxelles pentru perioada 2028-2034. Mesajul este fără echivoc: producătorii români nu acceptă nicio tăiere, fie că vorbim de subvenții directe sau de fonduri pentru modernizare. Pentru ca agricultura noastră să supraviețuiască și să se dezvolte, România are nevoie de o alocare de minimum 23 de miliarde de euro, împărțită echilibrat între plățile directe și investiții.
Fermierii din toate județele sunt invitați să se alăture campaniei, indiferent de mărimea fermei. Organizatorii încurajează publicarea fotografiilor și a videoclipurilor cu mesajele de protest pe rețelele de socializare, folosind hashtag-urile. Este momentul ca vocea celor care lucrează pământul să fie auzită cu adevărat la masa negocierilor europene.