De ce creșterea TVA era necesară?
Guvernul interimar avertizează: fără vot, criză națională
Ilie Bolojan, șeful interimar al Executivului, a arătat că lipsa votului de încredere declanșează o criză națională.
O situație care ar lovi în fiecare casă din țară.
La Palatul Victoria, premierul a explicat că fără o reformă structurată, consecințele ar fi fost devastatoare pentru toată populația.
De ce creșterea TVA era necesară?
Bolojan a justificat creșterea taxei pe valoarea adăugată. Era imperativ să se aducă resurse la buget și să se diminueze deficitul public. A subliniat transparența procesului: nu s-a ascuns nimic, nu s-au alterat datele și s-a refuzat orice promisiune lipsită de fundament.
Cine plătește prețul deciziilor?
Ce rezultate concrete a adus efortul?
Liderul interimar a recunoscut greutățile deciziilor luate. În spatele fiecărei cifre se ascunde o familie, un salariat, un antreprenor sau un pensionar care a trebuit să își reevalueze bugetul și a resimțit o scădere a standardului de viață.
Cetățenii nu trăiesc pe baza indicatorilor macroeconomici, ci judecă guvernanța prin prețurile plătite, nivelul salariilor și pensiilor și certitudinea locului de muncă. Efortul lor trebuie respectat printr-un stat mai prudent și o economie care să le ofere din nou perspective. Bolojan a mulțumit tuturor românilor pentru că au purtat povara în această perioadă dificilă.
Ce rezultate concrete a adus efortul?
Premierul interimar a precizat că efortul depus a avut rezultate concrete. Deficitul s-a redus în a doua jumătate a anului 2025 și se va reduce și în 2026 la ținta anunțată. Execuția bugetului în primele opt luni ale acestui an s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei, comparativ cu 102,5 miliarde de lei în primele opt luni ale anului trecut, ceea ce reprezintă o scădere de 1,53 puncte procentuale.
S-a evitat retrogradarea de către agențiile de rating, garantând astfel posibilitatea finanțării deficitului.
Investiții și cheltuieli: ce arată cifrele?
În privința investițiilor, Bolojan a anunțat o creștere de peste 25 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, urcând de la 82 miliarde la 107 miliarde de lei, din care peste două treimi provin din plăți prin proiecte europene. În primele opt luni ale anului 2026, cheltuielile de personal au atins 122 miliarde de lei, cu 4,3 miliarde mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.