Cum pot platformele online să prevină riscurile în timpul alegerilor?
În cursul anului 2024, situația electorală din România a fost marcată de o serie de evenimente complexe, incluzând cinci runde de vot, de la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie 2024, până la turul I al alegerilor prezidențiale pe 24 noiembrie și, ulterior, alegerile parlamentare programate pentru 1 decembrie. Aceste multiple procese electorale au generat discuții semnificative privind rolul și competențele instituțiilor europene, în special Comisiei Europene, în contextul reglementării platformelor digitale.
Autoritățile române nu au solicitat Comisiei Europene, care deține puterea executivă în Uniunea Europeană, să organizeze întâlniri cu gigantii tehnologici precum Google, Apple, Meta, Microsoft sau TikTok, în ciuda faptului că această instituție are capacitatea de a investiga și de a impune sancțiuni directe acestor companii IT. Solicitarea formală către Comisia Europeană a fost efectuată de România, prin intermediul Consiliului Național al Audiovizualului, abia pe 26 noiembrie 2024, și numai după ce s-au înregistrat acuzații legate de manipularea algoritmilor TikTok.
În cadrul acestui context, Comisia Europeană a inițiat o anchetă în data de 17 decembrie 2024, adresată TikTok, suspectându-se încălcarea prevederilor Legii privind serviciile digitale. Conform informațiilor emise de Comisie, această acțiune se concentra pe obligația TikTok de a „evalua și atenua orice potențială interferență în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale din România, care a avut loc pe 24 noiembrie”.
Se susține că gigantul mediatic social ar fi permis modificări ale algoritmilor, rezultând vizibilitate neașteptată pentru un candidat, Călin Georgescu, care a reușit să ajungă pe prima poziție, transformându-se dintr-un outsider, conform raportărilor din sursa News.
În paralel cu evenimentele din România, alte state membre ale Uniunii Europene au manifestat interes și au participat la inițiative promovate de Comisia Europeană. De exemplu, pe 26 februarie 2024, Slovacia a participat la o sesiune rotundă organizată de Comisia Europeană, în care au fost prezenți reprezentanții unor mari motoare de căutare sau platforme sociale, incluzând TikTok, Meta, Google, Microsoft și X.
Această întâlnire a avut loc în contextul alegerilor prezidențiale programate pentru 23 martie și 6 aprilie 2024.
Această inițiativă europeană era fundamentată pe Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), adoptat de Consiliul Uniunii Europene pe 4 octombrie 2022.
Deși normele DSA au devenit obligatorii pentru toate platformele vizate începând cu 17 februarie 2024, ele se aplicau deja de la 2023 pentru companiile mari online, definite ca fiind cele care depășesc pragul de 45 de milioane de utilizatori activi lunar, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din populația Uniunii Europene.
DSA impune platformelor majore să identifică și să analizeze riscurile de răspândire, acoperind în mod specific „amenințările la adresa drepturilor fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, amenințările la adresa libertății și pluralismului în presa de masă, securitatea publică și procesele electorale”. Deși Comisia Europeană putea găzdui întâlniri pe teme electorale cu companiile IT la cererea statelor membre în perioada electorală, aceste întâlniri nu erau obligatorii.
Alte state au solicitat astfel de dialoguri: Luxemburg a cerut o sesiune rotundă pe 7 martie 2024, având în vedere alegerile europarlamentare din 9 iunie, și a reiterat această cerere pe 7 mai. Slovenia a adresat o solicitare similară pe 21 martie 2024.
Austria a făcut un demers la 30 august 2024, în pregătirea alegerilor parlamentare din 29 septembrie, iar Irlanda a solicitat o masă rotundă cu gigantii IT pe 13 noiembrie 2024, având în vedere scrutinul din 29 noiembrie.
În ceea ce privește legislația europeană, ANCOM, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, a clarificat că DSA nu prevede o procedură specifică prin care statele membre să solicite, înainte de alegeri, o „masă rotundă” cu experți europeni și platforme online, nici nu impune această solicitare. ANCOM subliniază că rolul DSA este acela de a obliga furnizorii de platforme și motoare de căutare foarte mari să își evalueze și să atenueze riscurile sistemice, inclusiv cele legate de procesele electorale.
De ce a acționat România fără sprijinul Comisiei Europene?
Supravegherea și asigurarea respectării acestor obligații aparține exclusiv Comisiei Europene, iar îndeplinirea acestor cerințe de către platforme nu depinde de organizarea unei întâlniri.
Autoritatea a precizat că organizarea de întâlniri preelectorale sau exerciții simulate de tip „tabletop” reprezintă doar o recomandare inclusă în Setul de instrumente DSA destinat coordonatorilor serviciilor digitale. În plus, ANCOM a menționat participarea la un exercițiu „table-top” organizat de Comisia Europeană în aprilie 2024.
Acest exercițiu a implicat prezentarea de cazuri ipotetice de către Comisia Europeană participanților (reprezentanți ai platformelor majore, ONG-uri și niște reprezentanți ai DSC-urilor) pentru a dezvolta soluții posibile.
ANCOM a menționat, de asemenea, că în anul 2024, autoritatea a desfășurat multiple întâlniri cu instituțiile implicate în procesul electoral pentru a prezenta legislația națională și rolul DSA în contextul electoral. Aceasta a transmis informații publice despre aplicarea DSA și a Legii nr. 50/2024 în cadrul alegerilor, și a stabilit canale de comunicare prioritare cu reprezentanții TikTok și Meta în legătură cu alegerile.
În august 2024, ANCOM și AEP au emis o adresă comună către furnizorii online foarte mari la nivel național – Meta, Microsoft, X, TikTok, și Google – conținând detalii despre datele alegerilor parlamentare și prezidențiale din România și obligațiile asociate cu începerea procesului electoral.
Toate aceste acțiuni interne din România au fost întreprinse fără a solicita intervenția Comisiei Europene, forul cu putere sancționator asupra gigantilor IT. Apelul către Comisie a venit ulterior, doar după ce au apărut sesizări legate de potențiala manipulare a algoritmilor TikTok.
În urma primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, și în data de 29 noiembrie 2024, Comisia Europeană a organizat o sesiune rotundă online, la care au participat ANCOM, alte autorități naționale relevante, organizații din societatea civilă și furnizori precum TikTok, Meta, Google, Microsoft și X. Conform comunicării publice a Comisiei, discuțiile s-au axat pe evaluarea riscurilor și pe măsurile de atenuare în contextul alegerilor prezidențiale și parlamentare din România.
Un reprezentant al Comisiei Europene a clarificat că alegerile sunt de competență națională, iar mesele rotunde sunt inițiate de statele membre, specific mai exact de autoritățile DSC, în funcție de discreția lor. Acesta a confirmat că prima masă rotundă a avut loc pe 29 noiembrie 2024, imediat după primirea solicitării din partea Consiliului Național al Audiovizualului din România.
În aceeași zi, Comisia a transmis o cerere de informații către TikTok.
Pe 6 decembrie, Comisia a discutat cu toți coordonatorii serviciilor digitale despre măsurile luate până atunci și despre modul de răspuns la dovezile care au apărut, cum ar fi indicii că conturi din alte state membre au vizat diaspora românească. Comisia a reafirmat că nu se implică în alegerile interne, ci urmărește doar să asigure condiții de concurență echitabile pentru toți candidații.
În timp ce alte state europene, precum Slovacia, Luxemburg, Slovenia, Austria și Irlanda, au activat mecanismele de dialog preelectoral oferite de Comisia Europeană, România a așteptat sesizările legate de TikTok pentru a solicita implicarea Comisiei, iar în acest timp, autoritățile naționale au desfășurat o serie complexă de acțiuni interne, inclusiv întâlniri și comunicări, pentru a monitoriza și gestiona riscurile electorale în conformitate cu legislația națională și cu cadrul DSA, fără a solicita formal intervenția directă a organului executiv european în faza incipientă.