Un prag psihologic depășit sub guvernarea Bolojan?
România a trecut de borna critică a datoriei publice de 1.200 de miliarde de lei. Potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor, sub actuala administrație, pasivele statului au atins 1.205 miliarde de lei la finalul lunii iulie 2026.
Doar în primele șase luni ale anului, povara financiară a țării a crescut cu 67,7 miliarde de lei, împingând gradul de îndatorare la 60,4% din Produsul Intern Brut (PIB), în creștere ușoară față de pragul de 60% înregistrat în iunie.
Din ce este compusă această datorie uriașă?
Structura financiară a României este dominată de obligații pe termen mediu și lung, care însumează 1.144 miliarde de lei, în timp ce datoria pe termen scurt se cifrează la 60,54 miliarde de lei. Titlurile de stat rămân principalul instrument de finanțare, cu o valoare de 961,41 miliarde de lei, completate de împrumuturi de 219,4 miliarde de lei.
În ceea ce privește expunerea valutară, datoria este împărțită aproape egal între moneda națională (536,23 miliarde lei) și echivalentul în euro (539,9 miliarde lei), restul fiind denominat în dolari americani (125,79 miliarde lei).
Analiza pe sectoare arată că administrația publică centrală poartă cea mai mare parte a poverii, cu 1.177 miliarde de lei, în timp ce datoria administrațiilor locale a urcat la 27,73 miliarde de lei. Interesant este că, în timp ce datoria internă a crescut la 30,5% din PIB, cea externă a marcat o ușoară scădere, ajungând la 30% din PIB, adică 597,6 miliarde de lei.
Ce ne spun cifrele despre viitor?
Traiectoria ascendentă este evidentă dacă privim în urmă: la finele anului 2025, datoria era de 1.137,3 miliarde de lei (59,3% din PIB), după ce în 2024 se situa la 964,8 miliarde de lei, iar în 2023 la 784,2 miliarde de lei. Deși pragul de 60% din PIB a mai fost depășit în octombrie anul trecut, datele au fost ulterior revizuite, menținând discuția despre sustenabilitate în centrul atenției.
În context european, regulile UE impun o limită de referință de 60% pentru datoria publică și un deficit bugetar de maximum 3%. În prezent, planul fiscal al României vizează reducerea deficitului sub acest prag, cu obiectivul ambițios de a stabiliza datoria în jurul valorii de 60% din PIB până în orizontul anilor 2030-2031.