Cine controlează banii publici?
Înalta Curte de Casație și Justiție rămâne în drept să ceară fonduri, iar premierul interimar a pierdut bătălia constituțională
Curtea Constituțională a României a dat publicității, miercuri, 7 octombrie, o decizie care închide oficial disputa juridică declanșată de premierul interimar Ilie Bolojan.
Judecătorii CCR au respins ca neîntemeiată sesizarea șefului Executiv, desființând practic teza potrivit căreia ar fi existat un conflict de competență între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Hotărârea pune punct, din punct de vedere constituțional, uneia dintre cele mai tensionate confruntări recente dintre puterile statului pe tema banilor din justiție.
Mărul discordie îl reprezintă restanțele salariale ale magistraților, o sumă uriașă care se apropie de 5 miliarde de lei. Scânteia a aprins-o Curtea de Apel București, care a obligat Guvernul să asigure integral finanțarea necesară pentru aceste drepturi bănești, inclusiv prin rectificări bugetare.
Nemulțumit, Ilie Bolojan s-a adresat CCR pe 2 iulie, argumentând că instanțele își depășesc atribuțiile atunci când dictează cum se împart banii din bugetul consolidat.
În plângerea sa, premierul interimar a susținut că deciziile legate de buget, rectificări sau Fondul de rezervă sunt apanajul exclusiv al Executivului și al Parlamentului. Bolojan a subliniat că puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a decide alocarea banilor publici, forțând Guvernul să favorizeze un singur sector.
În opinia sa, o astfel de ingerință dă Peste cap întregul echilibru bugetar al țării.
Se mută bătălia în instanțele obișnuite?
Deși CCR a închis portița constituțională, războiul pentru cele 4,8 miliarde de lei continuă în instanțele de drept comun.
Totul a pornit după ce ÎCCJ a cerut Ministerului Finanțelor bani nu doar pentru magistrați, ci și pentru alți angajați din sistem, ajungând în cele din urmă să ceară în instanță suma rotundă de 4,8 miliarde de lei, reprezentând salarii restante și penalități.
pentru bugetul României? Curtea de Apel București a dat câștig de cauză ÎCCJ pe 5 mai, determinând Guvernul și Ministerul Finanțelor să atace decizia. Următorul termen în acest dosar de recurs a fost fixat pentru 8 octombrie 2026.
Altfel spus, deși CCR a confirmat că instanțele pot cere fonduri, bătălia grea pe miliarde de lei abia acum își urmează cursul în justiția clasică.
Decizia din 7 octombrie arată limpede că Guvernul nu poate bloca prin manevre constituționale o plată impusă de instanță, oricât de grav ar fi impactul asupra bugetului.
Această dispută vine și pe un fond politic delicat, Ilie Bolojan fiind al patrulea premier desemnat de primarul general Nicușor Dan, conform analizelor recente. Situația financiară rămâne extrem de tensionată, în condițiile în care deficitul bugetar a urcat deja cu 5 miliarde de lei din cauza datoriilor rostogolite.
Dincolo de miza financiară, spațiul public fierbe și pe marginea altor subiecte conexe, de la noile reguli din trafic pentru motocicliști — care vor putea depăși coloanele și vor avea locuri dedicate la semafor — până la cazul dramatic al avocatei Christa Pike, descris drept „fără precedent din punct de vedere medical” după două doze de injecție letală. Totuși, atenția rămâne captivă încleștării dintre Guvern și Palatul Justiției, unde cele 4,8 miliarde de lei așteaptă sentința finală din 2026.