De ce s-a strigat Praga?
În inima Pragei, pe esplanada Letná, s-a desfășat duminică o adunare masivă, organizată de mișcarea „Un milion de momente pentru democrație”.
Organizatorii au estimat că între 350.000 și 400.000 de cetățeni au participat la protestul împotriva planului guvernamental de a modifica radical modurile de finanțare a posturilor publice de radio și televiziune.
Cât costă taxa lunară?
Manifestanții au purtat coifuri realizate din hârtie de ziare, un tribut adus personajului de desene animate Vecerníček, care de zeci de ani însoțește copiii cehi în emisiunea de noapte a televiziunii publice, similară cu formatul românesc „Noapte bună copii”.
Nucleul conflictului stă în propunerea executivului de a elimina taxa lunară de 205 coroane cehe (echivalentul a aproximativ 8,50 euro), pe care fiecare gospodărie o plătește în prezent pentru accesul la servicii de radio și televiziune publică. În loc de aceasta, fondurile ar proveni direct din bugetul de stat, cu o reducere a alocărilor cu 15%. În termeni nominali, bugetul televiziunii ar fi redus la nivelul din 2008, iar cel al radioului la cel din 2005. Reprezentanții sectorului media consideră că o astfel de tăiere ar pune în pericol supraviețuirea economică a instituțiilor.
Guvernul de dreapta, condus de premierul și miliardarul Andrej Babiš, susține că măsura îndeplinește o promisiune electorală de a diminua povara fiscală asupra cetățenilor.
Cine e în spatele reformei?
Totuși, criticii și partidele de opoziție văd în această reformă o strategie de aducere sub control politic al mass-mediei publice, o tactică comparabilă cu cele aplicate în Ungaria sub era Viktor Orbán.
Pancartele din mulțime purtau mesaje clare, precum „Mâinile de pe mass-media!” sau „Libertatea nu este un lucru de la sine înțeles”. O altă pancartă glumea: „Babiš vrea televiziune de stat? Atunci să se mute în Est”.
În paralel cu manifestația din Praga, angajații posturilor publice au declanșat la începutul lunii noiembrie o grevă de o zi, generând întreruperi în emisiuni. Mișcarea a fost susținută de artiști și studenți. Peste 2.000 de studenți și absolvenți ai facultăților de jurnalism au semnat o scrisoare deschisă, exprimând îngrijorarea față de viitorul independenței presei publice. Comisia Europeană monitorizează atent situația, având în vedere obligațiile asumate prin Actul european privind libertatea mass-mediei, care impune statelor membre să garanteze funcționarea independentă a serviciilor publice de difuziune.
Ce fac angajații posturilor publice?
Situația din Cehia se poate contrasta cu cele din alte țări, precum Ungaria.
După victoria electorală a lui Peter Magyar în aprilie, noua conducere a promis o reformă fundamentală a mediilor publice, inclusiv a agenției naționale de știri MTI.
Cum se compară cu Ungaria?
În iunie, parlamentul maghiar a aprobat o nouă lege a mass-mediei, desființând vechiul organism MTVA și inițiind reorganizarea radioului și televiziunii.
Totuși, procesul nu este încă încheiat: la începutul lunii noiembrie 2026, conducerea permanentă nu fusese încă numită, auditul financiar era în curs, iar o tăiere de peste 43% a finanțării publice pentru 2027 a ridicat noi întrebări.
Ce spun organizațiile de presă?
Spre deosebire de Cehia, unde se tem de o captură politică, în Ungaria există încă o doză de încredere în noul guvern, observă Reuters.
Magyar a mers mai departe decât simpla schimbare a modului de finanțare; a demontat vechiul mecanism instituțional pentru a construi unul nou, cu organisme de supraveghere pluraliste și selecție publică a conducerii.
La data de 6 noiembrie 2026, o delegație internațională formată din organizații de apărare a libertății presei, inclusiv Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ), Federația Internațională a Jurnaliștilor (IFJ) și Federația Europeană a Jurnaliștilor, a evaluat reforma după o misiune de documentare la Budapesta. Concluzia lor a fost că, deși primele schimbări sunt semnificative, independența reală a mediilor publice nu este încă demonstrată. Aceste organizații au subliniat că autonomia editorială cere o finanțare adecvată, stabilă și previzibilă, nu doar o schimbare de personal la vârf.