Reforma statului a fost discutată în patru dintre intervenții, cu focus pe reducerea birocratiei
Investirea noului Executiv condus de Luca Niculescu a fost marcată de o intensitate discursivă rară, transformând ședința Parlamentului într-un teatru al confruntărilor politice, unde promisiunile au stat în contrast flagrant cu absența unor teme vitale pentru cetățeni. Cu 280 de voturi favorabile din totalul de 338 de voturi exprimate, premierul desemnat, care își desfășoara activitatea politică ca independent, a obținut majoritatea necesară, depășind pragul minim de 233 de voturi impus de regulamentele interne. Din punct de vedere numeric, 58 de parlamentari au votat împotriva, consolidând astfel mandatul executivului. Această zi, conform tradiției instituționale românești, a fost dedicată nu doar procedurilor tehnice de votare, ci și schimbului de replici acide și prezentării programelor de guvernare.
Analiza detaliată a intervențiilor a șase figuri cheie – Luca Niculescu, Sorin Grindeanu, George Simion, Ilie Bolojan, Radu Miruță și Kelemen Hunor – relevă o polarizare accentuată. Cinci dintre acești reprezentanți, cu excepția primului ministru, au dedicat o parte substanțială din timpul lor de vorbire criticilor adresate partidelor rivale. Disputa centrală a fost purtată între PNL și PSD, cele două formațiuni principale care s-au acuzat reciproc de gestionarea greșită a economiei naționale și de măsurile luate în ultimele luni. USR a ridicat vocea împotriva revenirii social-democraților la putere, subliniindu-le modul de administrare a instituțiilor statului, în timp ce AUR a susținut că partidele au simulat conflictul pentru a finaliza, paradoxal, un acord comun de votare.
Economia a fost un filier omniprezent în toate cele șase discursuri, dar perspectivele au divergit radical. Premierul Niculescu a prezentat un plan axat pe reducerea deficitului bugetar, relansarea investițiilor, crearea de noi locuri de muncă și modernizarea structurii ANAF. În contrast, PSD a cerut abandonarea politicilor de austeritate și salubrizarea datoriilor statului către firmele private, poziție care a fost contrazisă de PNL, care a apărat măsurile fiscale anterioare și a insistat pe necesitatea controlului strict al cheltuielilor publice. Tema energiei și a combustibililor a mobilizat trei dintre politicieni. Niculescu a propus creșterea producției interne, modernizarea rețelelor și extinderea capacităților de stocare pentru a atenua presiunea asupra prețurilor. George Simion a criticat direct scumpirea energiei, iar Kelemen Hunor a alertat publicul cu privire la persistența crizei combustibililor în România.
Reforma statului a fost discutată în patru dintre intervenții, cu focus pe reducerea birocratiei, modernizarea administrației și guvernanța companiilor de stat. Deși consensul general a fost asupra necesității schimbărilor, dezacordul a vizat responsabilitatea istorică pentru blocarea acestor procese. În opoziție cu aceste teme macroeconomice și instituționale, dimensiunea socială a rămas subdimensionată. Sănătatea și educația au fost amintite doar în două dintre discursuri, limitându-se la mențiuni vagi despre investiții sau blocaje administrative. Deși dificultățile economice ale populației au fost invocate frecvent, nu s-a intrat în detalii concrete despre costul vieții, sărăcia muncitorilor sau criza locuirii, chiriile ridicate și dificultățile achiziției locative fiind ignorate. Tot astfel, au lipsit din dezbateri subiectele violenței domestice, îngrijirii vârstnicilor, condițiilor persoanelor cu dizabilități, accesului la infrastructura de apă și canalizare sau chiar adaptării la schimbările climatice și valurile de căldură.
Inteligența artificială a fost menționată de premier, dar fără o analiză a impactului ei asupra pieței muncii.
În contextul specific al ședinței, Radu Miruță, reprezentantul USR, a anunțat că formațiunea sa nu va susține guvernul. Discursul său a fost orientat agresiv împotriva PSD și a lui Sorin Grindeanu, pe care i-a acuzat de dorința de a controla din nou aparatul de stat. Miruță a evocat cazuri de corupție asociate social-democraților și zborurile cu avioane private finanțate de compania Nordis. A criticat gestionarea economică și a companiilor de stat de către PSD, contrapunând succesul USR, care a repornit cinci fabrici la Victoria, Sadu, Cugir, Mangalia și Mediaș. De asemenea, a amintit de programul de înzestrare a Armatei, recrutarea a 7.000 de militari și introducerea indicatorilor de performanță în sectorul public, argumentând că instituțiile pot funcționa eficient fără supravegherea directă a unui partid.
O notă de spectaculozitate a fost adusă de senatorul Ninel Peia, membru al grupului PACE – Întâi România
Ilie Bolojan, încă premier interimar în momentul votului, a susținut că PSD și AUR au provocat criza politică prin demiterea guvernului său, acum mai bine de cinci luni. El a afirmat că Executivul interimar a menținut țara stabilă, în timp ce inițiatorii moțiunii de cenzură nu au oferit soluții alternative. PNL va vota guvernul Niculescu din necesitate, pentru a evita blocajul serviciilor publice, precum camerele de gardă. Liberalii au precizat că nu intră la guvernare și nu negociază portofolii, dar cer continuarea reformelor și reducerea cheltuielilor. Bolojan a respins acuzațiile privind starea economică moștenită, atribuind problemele structurale în mare parte PSD. A criticat miniștri comuni celor două guverne, menționând blocajele din Sănătate, oprirea șantierelor PNRR, întârzierile legii salarizării unitare și reforma pensiilor magistraților, pierderi estimate la 770 de milioane de euro.
A criticat, de asemenea, opoziția PSD față de majorarea TVA și a notat că noul program de guvernare include măsuri deja contestate de socialiști, cum ar fi vânzarea pachetelor de acțiuni ale companiilor de stat. PNL va rămâne în opoziție, cu așteptări scăzute față de noul Executiv.
O notă de spectaculozitate a fost adusă de senatorul Ninel Peia, membru al grupului PACE – Întâi România, care i-a oferit premierului propus agheasmă și busuioc pentru „curățenie simbolică”, gest surprinzător în cadrul solemn al votării.
Momentul culminant al zilei a fost fixat la ora 16:30, când rezultatul votului a fost oficializat. Procesul de numărătoare a început la 16:15, după încheierea votului cu bile. La 15:50, Ilie Bolojan a rămas în sala de plen pentru a discuta cu colegii de partid în timpul votării. Votarea propriu-zisă a debutat la 15:37, dar inițial, la 15:30, procesul a fost întârziat din cauza lipsei chestorului, în timp ce cele două urne erau deja așezate în plen pentru citirea listei de prezență.
Imediat după afișarea rezultatului, la 17:05, Luca Niculescu a ținut prima declarație publică post-investire. El a anunțat că noul guvern se va reuni imediat, declarând: „Din această seară, România are un guvern cu puteri depline, ne apucăm imediat de treabă. Prima ședință de guvern va fi în această seară.” Această urgență operativă contrastează cu lungimea de undă a dezbaterilor parlamentare, sugerând o tranziție rapidă de la retorica electorală la implementarea practică a mandatului.