Fundația a sprijinit 140 dosare de cetățenie!
Guvernul ungar a decis să retragă rolul Fundației Eurotrans, creată de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), în mecanismul simplificat de obținere a cetățeniei ungare pentru românii de origine maghiară. Această schimbare survine după ce sprijinul financiar oferit de Budapesta s-a încheiat, conform informațiilor transmise de agenția MTI și citate de Rador.
Președintele organizației, Zoltán Levente Nagy, a declarat pentru portalul Kronika că resursele necesare pentru funcționare sunt asigurate doar până la finalul anului curent.
Ziarul Kronika a subliniat că contribuția fundației în procesul de redobândire a cetățeniei va înceta după o perioadă de 11 ani de activitate. Potrivit surselor Krónika. ro, administrația condusă de Péter Tisza a semnalat încă de după alegerile din aprilie că intenționează să elimine organizațiile externe din procesul de naturalizare, lăsând sarcina exclusiv în mâna reprezentanțelor diplomatice.
Acordul inițial a fost semnat în 2015 între fundație și fostul guvern ungar, stipulând gestionarea integrală a procedurii de naturalizare simplificată în Transilvania.
În cadrul acestui acord, Eurotrans a operat prin intermediul a 25 de birouri și a deplasărilor regulate pe teren. Organizația oferea servicii gratuite pentru completarea dosarelor, incluzând fotografii și traduceri, iar angajații birourilor regionale se deplasau în zonele rurale de două ori pe săptămână.
De asemenea, fundația asista solicitantii în obținerea sprijinului de maternitate, a obligațiunilor pentru copii și a ajutoarelor din Programul „Cordonul Ombilical”, oferind, în plus, posibilitatea înregistrării evenimentelor de stare civilă.
Nagy a confirmat publicației că activitățile legate de naturalizare vor continua până la finalul anului, în conformitate cu contractul existent. El a menționat că a trimis o cerere către guvernul ungar pentru acoperirea costurilor de funcționare pentru anul următor, dar încă nu a primit un răspuns.
În starea actuală, certitudinea este că serviciile de naturalizare oferite de fundație se vor menține până la sfârșitul anului curent.
De la începutul activităților, în parteneriat cu misiunile diplomatice, fundația a sprijinit 140.000 de maghiari din Transilvania în pregătirea documentelor necesare pentru obținerea cetățeniei ungare și a înregistrat peste 50.000 de cereri de stare civilă. În cadrul Programului „Cordon Ombilical”, s-au procesat cererile a 40.000 de familii.
Fundația a primit o finanțare substanțială din partea statului ungar.
Conform datelor publice de pe site-ul Societății pe Acțiuni pentru Gestionarea Fondului „Bethlen Gábor” (BGA), cu sediu în Budapesta, Eurotrans a primit 928 de milioane de forinți în trei tranșe în anul curent și 950 de milioane de forinți anul precedent.
Krónika. ro menționează că nu există date publice pentru anii anteriori, dar un articol din aprilie, publicat pe portalul de investigație Átlátszó Erdély, a dezvăluit că fundația a primit aproximativ 3,16 miliarde de forinți începând din 2015, parțial de la biroul fostului prim-ministru și parțial de la BGA.
Articolul amintește că și centrele pentru democrație din Transilvania, inițiate anterior de Consiliul Național Maghiar din Transilvania (CNMT) condus de László Tőkés, au fost implicate în procesul de naturalizare. Aceste centre s-au alăturat în 2011, iar activitățile lor s-au oprit în martie 2023, după ce guvernul anterior a oprit sprijinul de stat.
Excluderea Fundației Eurotrans din procesul de naturalizare este legată de implicarea acesteia în colectarea voturilor prin corespondență.
Sprijinul Budapestei s-a încheiat!
Fundația a participat activ la înregistrarea alegătorilor maghiari rezidenți în România care nu au domiciliu în Ungaria pentru alegerile parlamentare din aprilie, a contribuit la livrarea și colectarea plicurilor cu voturi și le-a predat Consulatului General al Ungariei la Cluj-Napoca și la Miercurea-Ciuc.
Din acest motiv, UDMR a fost acuzată că, în cadrul votului prin corespondență, nu a fost doar un organizator neutru, ci un actor integrat în structurile de campanie ale FIDESZ.
Mișcarea pentru o Transilvanie Mai Egală a cerut, după alegeri, interzicerea prin lege a colectării voturilor. Ziarul menționează că, imediat după vot, premierul Péter Magyar a transmis președintelui UDMR, Hunor Kelemen, că guvernul Tisza va investiga neregulile din votul prin corespondență. Magyar a adăugat că a primit garanția de la Kelemen că „Uniunea nu se va implica în viitor în luptele politice ale partidelor ungare”. Kelemen a răspuns că UDMR a oferit sprijin tehnic pentru transportul sigur al voturilor la autoritatea electorală și nu a identificat nicio neconformitate care ar fi afectat desfășurarea alegerilor.
Odată cu încetarea sprijinului acordat de Eurotrans, gestionarea dosarelor de cetățenie revine exclusiv reprezentanțelor diplomatice: Consulatele Generale de la Cluj-Napoca și Miercurea-Ciuc, precum și Ambasada din București. Există temerea că dificultățile de deplasare vor complica menținerea legăturii cu statul ungar pentru o parte semnificativă a comunității maghiare din Transilvania.
Câți cetățeni maghiari locuiesc în România?
Pe baza rezultatelor finale ale recensământului realizat anul trecut, care reflectă situația la 1 decembrie 2021, numărul maghiarilor din țară este estimat la 1,1 milioane de persoane, conform relatărilor Rador, care citează Interstart. hu.
Sociologii portalului, administrat de Asociația Centrul pentru Politici Publice din Cluj-Napoca, au presupus că, într-o comună, persoanele fără date de naționalitate sunt distribuite similar cu cele care o declară.
Rezultatele oficiale au înregistrat 19.053.815 locuitori în România, dintre care 1.002.151 s-au declarat maghiari. Totuși, aproape 2,5 milioane de persoane nu sunt înregistrate cu o naționalitate specifică, iar experții cred că printre aceștia se ascund încă 100.000 de maghiari. Asociația a explicat că din cele aproximativ 2,5 milioane de persoane fără naționalitate declarată, aproximativ 1,5 milioane au completat formularul parțial, probabil contra voinței lor, din cauza unei erori a platformei online.
Alte 1 milion de persoane nu au folosit opțiunea de autocompletare pe internet și nu au fost contactate de recenzori, iar datele lor au fost preluate din registrele administrative în baza de date a recensământului, fără a se lua în considerare naționalitatea.
Portalul Nepszamlalas. ro subliniază că nici la acest recensământ numărul celor care au refuzat deliberat să-și declare etnia nu a fost mare. Portalul precizează că proporția etniilor se va calcula oficial doar dintre cei care și-au declarat etnia, conform metodologiei din ordonanța de urgență a Guvernului din 2020.
Conform acestei metodologii, procentul românilor este de 89,33%, al maghiarilor 6,05%, al romilor 3,44%, al ucrainenilor 0,28%, al germanilor 0,14%, iar totalul altor minorități etnice este de 0,77%.
Dacă maghiarii reprezintă 6,05% din populația fără date de naționalitate, atunci într-o țară cu 19 milioane de locuitori, se poate estima o populație maghiară de 1,14 milioane. Totuși, sociologii de la Nepszamlalas. ro au luat în calcul și faptul că absenteismul la recensământ a fost cel mai probabil mai mic în rândul maghiarilor, procentul total al celor cu chestionar parțial completat sau al celor din evidențele administrative fiind de aproximativ 9%, față de media națională de 13%.
Aceasta înseamnă că, în total, comunitatea maghiară din România se estimează la aproximativ 1,1 milioane de persoane, se menționează în comunicat.