Cum a ilustrat guvernul australian gravitatea problemei?
Guvernul australian a prezentat în fața Parlamentului un pachet legislativ menit să transforme radical relația dintre cetățeni și platformele digitale. Scopul central al inițiativei este acordarea utilizatorilor a unui control mai mare asupra informațiilor care le sunt afișate zilnic pe ecranele dispozitivelor mobile.
Elementul cheie al acestei propuneri este instalarea unui buton dedicat, prin care oricare utilizator ar putea opri funcționarea motorului de recomandare automată.
Odată activat, acest buton ar face ca fluxul de conținut să se limiteze exclusiv la postările conturilor pe care utilizatorul le urmărește explicit, eliminând astfel materialele injectate de algoritmii.
Această măsură se inscrie într-o strategie mai amplă a administrației conduse de premierul Anthony Albanese, care vizează reducerea impactului negativ al mediului digital asupra stării psihologice a publicului.
Autoritățile de reglementare doresc să împiedice platformele să țină utilizatorii captivi prin fluxuri de conținut generat automat, o practică care, potrivit oficialilor, hrănește insecuritățile personale, tulburările alimentare, răspândirea dezinformării și adâncirea polarizării sociale.
Pentru a ilustra gravitatea problemei, BBC a adunat mărturiile unor tineri care au experimentat efectele toxice ale acestor sisteme. Una dintre cele mai afectate a fost Varsha Yajman, care a început să folosească rețelele sociale la doar 13 ani. La acea vârstă, tânăra deja simțea nesiguranță legată de aspectul său fizic, iar recomandările automate au amplificat aceste vulnerabilități. Fluxul ei era dominat de videoclipuri despre exerciții fizice cu promisiuni nerealiste și de necunoscute care o încurajau să participe la provocări periculoase legate de consumul caloric.
Alte utilizatoare se mândreau cu înălțimea și greutatea lor, iar unele transformau chiar și numărul internărilor spitalnice într-o competiție online. În fiecare seară, înainte de a se culca, Varsha urmărea persoane care înregistrau în video tot ce mâncaseră într-o zi.
Îmi spuneam: «Nu trebuie să mănânc.
Pot pur și simplu să mă uit la alți oameni cum mănâncă», a povestit tânăra pentru BBC.
Ea descrie cum ajungea în labirinturi digitale, unde videoclipurile se succedau fără oprire, făcând ieșirea din acest circuit tot mai dificilă.
Mă trezeam prinsă în niște spirale foarte adânci.
era ca și cum, a explicat ea.
În prezent, la 24 de ani, Varsha se află în procesul de recuperare după anorexie.
Cu toate acestea, platformele continuă să îi recomande materiale despre slăbit, deși a activat toate setările de siguranță disponibile și a creat o listă extinsă de cuvinte pe care nu dorește să le întâlnească în conținutul afișat.
Experiența sa evidențiază una dintre cele mai mari defecțiuni ale platformelor digitale: utilizatorii pot continua să primească materiale dăunătoare chiar și atunci când încearcă în mod explicit să le evite. O altă poveste, la fel de pertinentă, este cea a lui Flynn Martin, un tânăr din Melbourne care a fost atras într-o comunitate online cunoscută ca „manosphere” — un grup unde se răspândesc frecvent mesaje misogine și idei despre superioritatea masculină.
În urmă cu aproximativ patru ani, când avea în jur de 20 de ani, fluxurile sale au început să fie dominate de videoclipuri ale influencerului Andrew Tate, autoproclamat misogin, și ale altor personalități din această nișă a internetului.
Martin trecea printr-o fază dificilă, se simțea nesigur în privința propriei vieți și lupta cu probleme de sănătate mintală. Ulterior, i s-a pus diagnosticul de tulburare bipolară. Mesajele pe care le consuma au început să îi modeleze viziunea asupra lumii.
În Australia, el a câștigat notorietate după publicarea a două videoclipuri virale: unul în care explica cum sunt priviți bărbații heterosexuali albi și altul în care critica o femeie cu care ieșise la o întâlnire pentru că aceasta își comandase iaurt înghețat. Te trezești într-un fel de cameră de ecou.
Este ușor să te lași prins de asta, a declarat el pentru BBC.
Martin povestește cum a ajuns să creadă că realitatea este o simulare ostilă, unde sistemul este construit împotriva individului, iar singura cale de ieșire ar fi transformarea într-un bărbat dominant.
Am ajuns să cred cu adevărat în ideea că trăiam într-o matrice, că exista un sistem foarte negativ, conceput împotriva ta.
De ce spun tinerii că rețelele sociale nu sunt singura cauză?
Și că singura modalitate de a ieși din el era să devii acel personaj de bărbat alfa, a relatat Martin.
A reușit să se desprindă de această comunitate abia după o perioadă de psihoză și o internare în spital.
Astăzi, îi este dificil să privească în urmă la acea versiune a sa, deși încearcă să înțeleagă comportamentul din acea perioadă.
Deși există o anumită rușine și jenă.
cred că există și puțină empatie pentru acel tânăr care eram, a spus el.
Ambii tineri subliniază că rețelele sociale nu au fost singura cauză a suferinței lor, dar recunosc că mediul online a avut un rol decisiv în agravarea situației. Problema depășește cazurile individuale. Numeroși utilizatori raportează că sunt expuși unor materiale pe care nu le-au căutat și pe care nu doresc să le vadă. Motorii de recomandare sunt proiectați pentru a selecta conținutul considerat relevant pentru fiecare persoană.
Însă mecanismele care urmăresc să mențină atenția pot favoriza materiale controversate, emoționale sau provocatoare. Potrivit activistei Chanel Contos, efectul este unul de amplificare a emoțiilor negative și a vulnerabilităților individuale.
„Rezultatul este că promovează conținut revoltător sau care provoacă emoții puternice — fie că este vorba despre furie, frică, dorință, pasiune sau nesiguranță, indiferent despre ce este vorba, ne va face să continuăm să derulăm”, a declarat ea pentru BBC.
Contos a devenit o figură cunoscută în Australia pentru implicarea sa în reformarea standardelor de educație privind consimțământul sexual. În timpul studiilor universitare, a inițiat o campanie pentru a cere schimbarea modului în care sunt configurate fluxurile. Cercetări internaționale au analizat legăturile dintre utilizarea rețelelor sociale, sistemele de recompensă ale creierului și comportamentele compulsive. Alte studii au examinat cum recomandările automate expun utilizatorii la materiale asociate cu probleme de sănătate mintală, dezinformare și polarizare.
În paralel, procese judiciare și mărturiile avertizorilor au susținut acuzațiile conform cărora unele companii cunoșteau riscurile platformelor lor, dar prioritizau timpul petrecut online și interesele comerciale.
Reprezentanții companiilor din domeniul social media argumentează însă că riscurile sunt uneori exagerate și că utilizatorii au deja instrumente de control.
Înaintea anunțului oficial, Chanel Contos a lansat campania „Fix Our Feeds”, prin care a cerut ca algoritmii de recomandare să fie dezactivați implicit, lăsând utilizatorii să decidă dacă îi activeze. Obiectivul era revenirea la o experiență online similară celei din primii ani ai rețelelor sociale, la începutul anilor 2010, când fluxurile erau dominate de postările prietenilor și ale conturilor urmărite conștient.
Într-un asemenea model, utilizatorii ar avea mai multă suveranitate asupra informațiilor pe care le consumă, fără ca platformele să injecteze permanent materiale noi pe baza istoricului lor de interacțiune.
Petitia acestei campanii a strâns peste 15.000 de semnături și a primit sprijinul a doi foști premieri australieni, al mai multor parlamentari, al unor personalități publice și al specialiștilor în sănătate mintală și siguranță online.
În septembrie, administrația australiană a anunțat că a ascultat cererile susținătorilor și că va introduce o versiune a propunerii.
Proiectul nu impune însă dezactivarea automată a algoritmilor.
În schimb, platformele ar fi obligate să ofere utilizatorilor posibilitatea de a opri recomandările și de a alege un flux alcătuit doar din postările conturilor urmărite.
Premierul Anthony Albanese a subliniat că reforma nu vizează limitarea libertății individuale, ci oferirea opțiunii oamenilor de a decide cum folosesc rețelele sociale.
„Nu este vorba despre a da controlul guvernului, ci despre a le da oamenilor controlul”, a declarat Albanese.
Dacă oamenii vor să deruleze fără oprire.
este în regulă, este alegerea lor.