De ce a eșuat o majoritate stabilă?
Nicușor Dan se află în vizorul Alianței Unioniștilor Români (AUR), care insistă asupra demiterii sale, în timp ce formațiunea condusă de Petrișor Peiu își confirmă statutul de forță de opoziție, refuzând să sprijine executivul format de Ludovic Orban și colegii săi. Într-un interviu acordat publicației Libertatea, șeful grupului parlamentar din Senat a subliniat că administrația Niculescu este, în esență, o extensie a PSD, iar noua coaliție de guvernare nu are capacitatea să asigure stabilitatea necesară pentru adoptarea unor legi fundamentale.
Peiu a explicat că, deși s-ar putea aștepta o colaborare ocazională, senatorii unioniști vor acționa strict ca opoziție, blocând proiectele legislative de mare anvergură ale cabinetului de la București.
Discuția a pornit de la motivele pentru care AUR nu a intrat la guvernare. Peiu a arătat că președintele Nicușor Dan, care a dominat scena politică în ultimele șase luni, a exclus sistematic posibilitatea ca un premier desemnat de acesta să se bazeze pe o majoritate parlamentară care să includă AUR.
Deși PSD ar fi putut fi deschis la o alianță, liderul unionist consideră că formula actuală este fragilă și lipsită de o bază solidă, tocmai din cauza excluderii AUR de la negocierile inițiale.
Această absență a lăsat în picioare o structură guvernamentală care funcționează greu în Parlament și generează incertitudini constante la votul pe legi.
Există o competiție reală în opoziție?
Petrișor Peiu a fost cât se poate de explicit: deși PSD ar putea cere sprijinul AUR pentru anumite inițiative punctuale, partidul nu va deveni un pilon pentru Guvernul Niculescu. „Este clar că, în prezent, Guvernul Niculescu funcționează ca un guvern PSD”, a afirmat Peiu, subliniind că AUR nu va vota niciun proiect major al executivului.
Liderul senatorilor a mai atacat Partidul Național Liberal (PNL), acuzându-l că se dă în opoziție doar cu vorba, în timp ce a votat învestirea guvernului, a promis sprijin pentru rectificarea bugetară și pentru bugetul pe 2027, iar în ministerele-cheie a plasat oameni apropiați.
Întrebat despre dinamica din opoziție, Peiu a minimalizat ideea unei bătălii aprige între partidele care nu sunt la putere. AUR nu vede în USR o amenințare, amintind că USR a fost la opoziție în prima jumătate a anului 2025, iar PSD a ocupat același loc ulterior, fără a crea tensiuni reale pentru formațiune.
Liderul a respins categoric ipoteza unei „melonizări” a partidului — adică o mutare spre centru —, insistând că AUR rămâne un actor de dreapta și că centrismul este „o patologie politică” ce a afectat Europa.
Programul unionist mizează pe economia de piață, protejarea capitalului național, apărarea intereselor statului și întărirea parteneriatului strategic cu Statele Unite.
Ce e în neregulă cu vânzarea companiilor de stat?
O altă temă fierbinte a fost valorificarea companiilor de stat.
Peiu a clarificat că opoziția nu are nimic împotriva listării la bursă, ci contestă metoda aleasă de Guvernul Bolojan: plasamentul privat, considerat păgubos.
AUR susține ca aceste entități să emită acțiuni noi care să fie vândute pe piață, iar banii obținuți să fie reinvestiți direct în companii pentru dezvoltare, nu virați în bugetul de stat.
Ca exemple, Peiu a dat Transelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica, arătând că scoaterea dividendelor de către stat a lăsat compániile fără bani de investiții strategice.
De unde vine, de fapt, „gaura bugetară”?
A dat exemplul concret la Transelectrica, unde statul a luat tot profitul, iar după 36 de ani încă nu s-a finalizat inelul de 400 de kilovolți.
Referitor la deficitul bugetar, Peiu a explicat discrepanțele dintre datele Guvernului și cele ale Eurostatului prin modul diferit de raportare: Executivul calculează deficitul pe bază de numerar (cash), nu pe angajamente. Un exemplu clar dat de acesta: Guvernul nu a plătit 35 de miliarde de lei către furnizori, deși contractele existau, iar diferența reprezintă chiar acea „gaură” invocată.
Peiu a respins și ideea majorării taxelor pe jocurile de noroc, comparând sectorul cu „o vacă deja slăbită care nu mai poate fi mulsă”, mai ales că domeniul este suprataxat.
Soluția AUR: revenirea la cotele de TVA anterioare Guvernului Bolojan și o tăiere reală a cheltuielilor publice.
În final, liderul AUR a estimat că o reducere a cheltuielilor bugetare cu 1% din PIB pe an este perfect realizabilă prin eliminarea avizelor inutile, comasarea personalului administrativ din primăriile mici, digitalizarea serviciilor și o mai bună prioritizare a investițiilor.