Cum va schimba noua lege a salarizării viitorul educației?
Propunerile din noua lege a salarizării ar putea afecta veniturile asistenților universitari, lectorilor și șefilor de lucrări. Anton Hadăr, președintele Federației Naționale Sindicale „Alma Mater”, a făcut aceste declarații la finalul consultărilor cu Ministerul Muncii.
Deși salariile din educație vor crește cu 1,75 miliarde de lei, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a recunoscut existența unor lacune care ar putea fi remediate prin discuții cu reprezentanții profesorilor și Ministerului Educației.
Luni, 25 mai, proiectul legii salarizării a fost supus dezbaterii publice.
Scăderi salariale pentru asistenți universitari Ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru, a asigurat că salariile nu vor scădea, însă un asistent universitar cu un salariu net de aproximativ 4.700 de lei ar putea ajunge la 4.400 de lei, în cazul în care sporurile eliminate nu vor fi compensate prin creșterea coeficienților din grila de salarizare.
Anton Hadăr a subliniat că, deși salariile brute în învățământul superior românesc au crescut, veniturile efective au scăzut. Asta se întâmplă mai peste tot, acolo unde sporurile tăiate nu au fost compensate în coeficienții din grilă.
Avem pierderi de 600-700 lei, mai ales la funcțiile mici de șef de lucrări, lectori și asistenți universitari, a explicat Hadăr.
Modificări necesare în coeficienții de salarizare Liderul sindical a cerut Ministerului Muncii să modifice coeficienții de salarizare pentru a compensa eliminarea unor sporuri prin creșterea salariului de bază.
„Dacă nu mai există spor de doctorat, spre exemplu, să crească coeficienții din grilă”, a afirmat acesta.
Hadăr a exprimat speranța că se vor găsi resurse suficiente pentru a corecta aceste inechități recunoscute de ministru.
Ce schimbări vor aduce noile coeficiente de salarizare în educație?
Totuși, a menționat că suma de 1,75 miliarde de lei din cele 8 miliarde necesare ridică întrebări cu privire la sustenabilitate. Consecințele pentru învățământul superior Anton Hadăr a avertizat că, dacă salariile din universități rămân necompetitive, absolvenții cu studii doctorale vor căuta oportunități în alte domenii.
Nu va mai veni nimeni să se angajeze pentru 4.000 de lei.
Este mai bine să ocupi o funcție într-un loc de muncă unde primești mai mulți bani, a subliniat el.
Hadăr a continuat, afirmând că învățământul doctoral ar putea suferi grav din cauza acestor măsuri, deoarece tinerii din România își doresc competențe și o remunerare pe măsura eforturilor depuse.
Propunerile adresate Ministerului Muncii În cadrul discuțiilor cu ministrul, Hadăr a subliniat necesitatea modificării coeficienților din grilă.
Dacă nu mai există spor de doctorat, coeficienții trebuie să crească.
Am înaintat propuneri și colegii din învățământul preuniversitar au susținut aceste idei, pentru a respecta obligațiile politice asumate, a explicat liderul sindical. El a amintit că, conform ordonanței de urgență 57 din 2023, salarizarea ar trebui să plece de la salariul mediu brut pe economie, care este în prezent de aproximativ 9.000 de lei.
În legea bugetului, s-a avut în vedere suma de 8.600 de lei, dar Hadăr a subliniat că este esențial să se respecte aceste obligații, altfel învățământul va suferi.
Îngrijorări privind atracția domeniului educațional.